Aputrusearea a Bucureştiului (1916-1918)
Tru andreu 1916, Bucureştiul era aputrusit di aaskerili a Puterlor Centrale şi autorităţli române s-arifuga Iaşi. Regimlu di ocupaţie fu un sertu prit cari România era tratată ca vasilie azvimtă.Irinea anrobitoari tra România vrea s-hiba simnată tru martu 1918 Bucureşti, ama ea varnaoara nu fu ratificată di vasil’elu Ferdinand I. Ti-l’ia-haraua, dimec aputrusearea vrea s-tana până tru brumar 1918, cându protlu polim mondial va s-bitiseasca si va s-alasaă dinapoia a lui aproapea 10 miliun’I di morţa.
Steliu Lambru, 11.01.2017, 18:17
Tru andreu 1916, Bucureştiul era aputrusit di aaskerili a Puterlor Centrale şi autorităţli române s-arifuga Iaşi. Regimlu di ocupaţie fu un sertu prit cari România era tratată ca vasilie azvimtă.Irinea anrobitoari tra România vrea s-hiba simnată tru martu 1918 Bucureşti, ama ea varnaoara nu fu ratificată di vasil’elu Ferdinand I. Ti-l’ia-haraua, dimec aputrusearea vrea s-tana până tru brumar 1918, cându protlu polim mondial va s-bitiseasca si va s-alasaă dinapoia a lui aproapea 10 miliun’I di morţa.
Deadun cu istoricul Sorin Cristescu di la Universitatea Spiru Haret di Bucureşti featim isapi ti atea ti nsimna regimul di ocupaţie instaurat di armata germană, di anda intra Bucureşti.: “Intrarea s-feati yinindalui pri daua aradariki. Mareşalu Mackensen lo un automobil decapotabil şi agiumsi nainea a trupelor austro-ungare la Palatea vasilikeasca di Bucureşti, care al’I si deadi ca reşedinţă. El nu a ufilisi, s-aştirnu tru casa Meitany şi tru casaba s-astirnu administraţia militară. Ea vrea s-tana, zborlu a unlui hronicar a timpului, Virgiliu Drăghiceanu, 707 dzale. Easte şi una carte cu numa tamam aşi, “707 dzali sum cultura a pumnului german.”
Ocupaţia fu sertă. Azvingătorl’i ufilisira pan di mardzina slăghinta a azvimtaloru şi bagara tru practico vrearea a lor, aşi cum spusi şi Sorin Cristescu. “Ansimna una purdari organizata, fapta contra a banatorlor civil’i, cari vidzu zori s-da cantităţ mari di zahari şi aşternuturi di pat. Loara tuti grilajele şi metalele di Bucureşti, nica si niscanti clopati fura ufilisiti tra turnarea a tunurlor germane. Ocupaţia însimna restricţii di urdinari. S-minduira nica si la un fanico contra a camn’ilor di pi geadei. Ma s-hiba sa-lu pistipsim politicianlu Constantin Argetoianu şi ti angrapsi tru memoriile a lui, tuti putanili fura dunati şi dusi tru una cazarmă, Mizil. Aclo, eali fura controlate medical şi ateali landzidi fura yitripsiti pi paradzl’I a statlui. Ama german’il’i avea şi admiratori, anamisa di el’i politicien’il’i conservatori Alexandru Marghiloman şi Petre P. Carp. Carp spunea că “varnaoară nu fura geadeili a Bucureştiului ahat ghini arniti. Lipsea ca nemţal’ii aeşta s-seadă nica vara 10 an’i la noi s-nă facă oamin’i.” Ama jaflu contra a banatorlor civil’i, tra tut ti însimneadza agricultură şi petrol, avu proporţii babageani, sondele petroliere hiindalui asparti. Mackensen avea la dispoziţie 100.000 di prizonieri pi cari l’i-avea ntribata cari avea lucrata tru industria a petrolui. Cari avea lucrata aminta ndreptul s–rmână tru România, alanţa hiindalui pitricut tru Germania. Ase, ti 6 mesi, industria petrolieră fu bagată pi cicioare.”
Care fu purtaticlu a alantor askeri di ocupaţie? Sorin Cristescu. “Vargarl’I armasira celebri, tristă celebritate dimec, prit aputrusearea so calcarea a canascutal’ei cofetării “Capşa”, iu avea una colecţie di lichioruri fine, şi prit calcarea a Vibliotecal’ei ali Academie Române, di iu minduira s-fura nascanti manuscrisi. Momentul nai cama importantu fu tru yinar 1917 cându vargarl’I furara moaştili a Sâmtului Dimitrie Basarabov. Tru atea iarnă greaua, li alinara tru una aftukina cari, aproapea di tritearea a Dunăl’ei, s-asparsi. Ama si s-nu s-aspardzea, mareşalu Mackensen tut vrea u anihila atea tentativă di furlaki. Istoriclu di artă Alexandru Tzigara-Samurcaş s-dusi la Mackensen, al’I exighisi situaţia şi Mackensen apruke ca vargarl’I s-hibă una s-una capturaţ şi moaştili s-hiba dati napoi. Tru atea ti mutreasti askirladzl’I turta, el’i s-harsira ti ateali dauă tunuri cari flancau statuia al Mihai Viteazul. Era dauă tunuri capturati Plevna tru 1877 di armata română pi cari armata nturtească li recupera tru una turlie “giuneascas”. Tu ti mutreaşti armatele austro-ungare nu fura problemi greali.”
Amintarea a sudlui ali Românie şi a Bucureştiului însimna una cadealihea goadă ti u deadira Puterile Centrale, percepută ase di tuţ atel’i cari alăsara documente scrisi. Sorin Cristescu: “Cara va s-ghivasim memoriile, nascanti ori ca ti hazi, a germanilor cari loara parti la campania di aputruseari ali Românie nvitam ca ea avu numa di “campania cacotlui gras”. Dimec s-aflara cantităţ babageani di mâcari. Germanii s-dusira la restaurantu şi caftara tuti meniurli, pan di mardzina. Li păltira, cadealihea, şi mâcara după vrearea a inimal’ei. Problema fu că atel’i soldaţ luyursiţ trupi di linia a doaua, ti ndaua stămâni, s-restabilira ahat ghini câ yiatarl’I la spusira că era buni ti linia întânia. Şi-atumtea, oamin’il’I ahurhira să-şi afla len turlii di langori. După instaurarea a aputrusearil’ei, generalu von Morgen apufusi ca cafi askirla s-pitreacă acasă, cafi mes, 12 di kiladz di alimente. “Cavai di askilra“, ngrapsea von Morgen, “cari s-toarna di acasă dit permisie avândalui tru disaga tiva macari “. Varnu nu avea izini să s-toarnă dit Germania cu mâcare cate tru Germania, s–murea di foami tru kirolu a polimlui. Fără aputrusearea a sudlui ali Românie, a Bărăganlui, situaţia vrea s-hiba multu greauă. Aşi s-dimanda şi tru Germania, că România avea fută aputrusita, aca nu eara cadelihea cate dauă cirecuri dit ea avea cădzută. Atel’I cari avea soie tru askerea di ocupaţie dit România era isihasiţ cate alumti numata s-dădea şi loa tru mesu 12 di kiladz di macari. Şi, dinaoară, tru veara a anlui 1917, habarea cădzu ca kiritlu: nai puţan 10.000 di germani avea murită tru alumti ti s-deadira tru localităţ cu numi ca ti ciudie: Mărăşti, Mărăşeşti, Oituz.”
Aputrusearea a Bucureştiului s-bitisea după aproapea doi an’i, tru brumar 1918. Tru bitisita a l’ei eara harauua ali victorie, intrarea tru normalitati şi una Românie ma mari.
Armanipserea: Tascu Lala