Bătălia trâ Bucureşti
Operaţiun’ile armatâl’ei română în primulu polimi mondial arhiusiră tru agustu 1916, după faţirea a Convenţilei militară întră România şi Tripla Înţileadzire, Şi au constată într-ună ofensivă în Transilvania. Ama Puterile Chentrale au contraatacată şi au obâinută ună victorie răsunătoare la Turtucaia tru agh’izmăciune 1916, care fu denumită tru istoriografia română ca ”dezastrul di la Turtucaia”. Tru andreu 1916, Bucureştiul eara ocupat di armatile ghirmană, austro-ungară, bulgară şi turcă.
Steliu Lambru, 12.12.2016, 22:30
Rezultatulu catastrofal a primâl’ei părte a campanil’ei a li armată română la polim fu bâgată pi isapea a nipregătiril’ei a l’ei. Ama istoricul Sorin Cristescu di la Universitatea ”Spiru Haret” din Bucureşti creade că ma că România si avea intrată tru polim di la arhiusită, situaţia vrea s-earat alta. Sorin Cristescu bâgăă elipsea di experienţă tru polim a armatâlei română pi isapea a refuzului a li Rusie tra s-u acceptă ca aliată:
”Prota oară s-misurăm, are existată opoziţia Rusil’ei faţă di ideea a crearil’ei a unei Românie Mare. Cu toată presiunea opinil’ei publică di la Bucureşti, România nu fu invitată să intră tru polim, fu ţânută diunăparte. Tru agh’izmăciune 1914 fu un momentu favorabil pri-tru cădearea Lembergului ntru mâna a armatâlei rusă. Pi 23 mai 1915 are intrată Italia tru polim, ma că si avea intrată şi România efectul vai putea să hibă devastator. Un alt treilea momentu fu pi 4 iunie 1916 când ofensiva armatilor ruse comandate di Brusilov părea victorioasă şi nu si admise intrarea Româniilei tru polim dicât atumţea cându ofensiva lu Brusilov si înfundăă. Ideea di intrare a Româniilei tru polim corespunse a interesilor a puterilor a li Antantă care vrea să danasească cu iţe preţ exportul di materii prime, vitale, din România în ţările a Puterilor Chentrale. Dispre valoarea exportului românescu şi apoia a jafului şi furtului care urmară, tru 1918 zburâ gheneralul ghirman Ludendorff care considera că materiile prime din România ţânură Puterile Chentrale cu ”narea disupra apâl’ei”, tra să folosescu tamam expresia lui.”
Sorin Cristescu spuse că ofensiva asupra Bucureştiului, contrar a ţea ţi si credea di către român’i, fu arhiusită di armatile ghirmane şi austro-ungare din vest. ”Cându apăru presiunea putearnică asupra a Carpaţâlor Meridionali, ufilisinda trupe di vinători di munte, Puterile Chentrale arupsiră frontul în varliga a datâl’ei di 11 brumar 1916 în zona ţea ma îndepărtata di Bucureşti. Pri-tru pasul Lainici, spri Târgu Jiu, armatile ghirmane si îndriptară spri Craiova. Momentul în care cade Craiova şi easte traversat Oltul, în varliga datâl’ei di 23 noiembrie 1916, coincide cu ună traversare a armatâlei ghirmană a li Dunăre printr-un loc pri iu si mai avea faptă tru 1877, şi anume pi la Zimnicea. Ţeale daule operaţiuni, treaţirea Oltului şi aţea a li Dunăre coincid, şi efectul easte devastator. Cu un mes ninte fu cucerită Dobrogea, pi 26 sâmedru. Mackensen si priimna pi puntea di la Cernavodă şi avea constatată personal că puntea eara folosibilă şi putea să hibă reparată di aform’ia că nu fu di ma ninte iremediabil distrus. Pi dauă mări direcţii, armata a 9-a comandată di gheneralul Falkenhayn, fostu şef di stat major a armatâl’ei ghirmană, şi aţea comandată di Mackensen, ghirmanil’i niinta spri Bucureşti.”
Ultima oară cându vru armata română să dănăsească niintarea armatâl’ei a Puterilor Chentrale fu şi ea sortită a ghinionului. Sorin Cristescu dzâse:
”Momentul care lipsea să hibă decisiv a fost ună aşi-numită bătălie di pi arâulu Neajlov. Armata română, fârâ forţile di ndrupare a ruşilor care nu asiră niţiunâoară la timp, vru să izoleadză pi aradă ţeale dauă armate ghirmane aflate într-ună ofensivă cum nu si mai avea vidzută di-tru 1914, să li azvingă sau măcar să li dănasească. Aesta nu si feaţe din cauza a superioritatilei evidentă a armatilor ghirmane şi a unui ghinion care feaţe ca un automobil cu ofiţeri români, avânda asupra lor pliculu cu ordinele mutrinda desfăşurarea operaţiunilor, să cadă întru mâna ghirman’ilor. Aesta lu bitisi dezastrul.Ama şi ma si nu si fâţea aţel episod, rezultatul vrea s-eara tut aţel. Pi 4 andreu 1916 si ştiu că Bucureştiul nu va mai poată să hibă apărat. Forturile a Bucureştilor fură dezafectate ninca ninte di simnarea Convenţil’ei di-tru 4 agustu 1916, iar Bucureştiul eara un câsâbă dişcl’is.”
Autor: Steliu Lambru
Armanipsire: Hristu Steriu