Românizaria ali Românie
Statlu naţional s-timil’iusi pi apelu a unal’ei majoritati naţională tra sa s-timl’iusasca. Ama tru statlu naţional, unaoara thimil’iusit, aavea şi minorităţ cari nica şi tru absenţa a nascantor politit di deznaţionalizari au tu minti asimilarea. Niti România nu feati excepţie di la regula a statlui naţional a curu inerţie easti cătra asimilari şi omogenizari. Procesul prit cari un stat se ”nationaliza”, dimi agiundzea omogen dit videala etnica, lo numa a natiunil’ei majoritara. Tru România aesta agiumsi cu numa ”românizari”. Istoriclu Lucian Boia easti nai ma controversat istoric dit România contemporană cate li provoca tuti cliseele si prigiudicatli dit istoria natională a Româniil’ei. Atel dit soni a lui volum, ”Românizaria ali Românie”, tru cari zburasti dispri mecanismul prit cari România agiumsi ma omogenă dit videala etnica, scoasi tru migdani controversi.
Steliu Lambru, 31.05.2015, 19:07
Boia cundil’e ti elementili constitutive a natiuniil’ei prit atea tra sda spuna cari easti definirea a aistei:
”Ma sa zburam tru marea parti, ari ateali dauă turlii di natiune, di idiologie natională, natiunea di tip francez si natiunea di tip german, zburascu ti secolu 19-ti. Natiunea franceză inaugurată di revolutia franceză, easti una natiuni politică, tani di truplui politic a natiunil’ei cari ti s-hiba originea, limbă si alte considerente. Natiunea germană easti una di ordin etnic, esta german cate ti aminta german. Dimec ti aminta german si agiundza francez. Tru ti mutreasti România, românii aleapsira varianta germană a natiunil’ei. Easti limbid că tra multa di român’i natiunea easti un conceptu cari acata tru isapi etnicitatea. Cum s-esta român maca esta neamtu? Cum să-l’i exighsim a unei buna parti a român’ilor că una fara poati s-hibă român? Easti logic tru mintea a lui. Ama easti una conceptie a natiunil’i pi cali tra s-hiba nastricută. Cu tuti aesti tendita generală tru lumea civilizată easti tra s-acata calea cata natiunea di tip francez, di tip politic: shim români cari ti s-hiba originea.”
Ti va s-dzacă românizarea ali Românie? Lucian Boia spusi ti aesta prit comparatie cu alte vasilii, nu prit faptul că românizaria fu tiva ahoryea:
Spusu tra procesul di românizari, ama ti voi sa spun? Si u am spusa si tru alti cărta. S-nu minduim că tuti lucarli aestea s-featira masi tru România si alargu minduearea a maea tra critic ti s-feati tru România, ama niti tra s-alavdu. Duchescu un tadi proces cari s-feati tru una turlie ica alta, cu una intensitate ma mari ica ma n’ica, cu un rezultat ica altul. Ama acesta s-a pitrecut cam tru toatre statele naționale. S-nă achicasim si s-nu him ipocrit si s-minduim că statlu national apără minoritătli. Sigura că poati s-hiba aflat un stur di echilibru tru atea ti mutreasti tratamentul bagat tra minorităt. Ama easti limbid că un stat national nu easti tru printipiu favorabil tra minorităt. Statlu national ari tru scupo tamam aesta, tra sa u anvartuseadza natiunea respectivă, tra sa-l’i aduna oamin’il’i anvarliga di una tadi cultura nationala, inclusiv anvarliga a unei limba. Iara exemplul nai cama bun easti multu democratica Frantă. Francezii, pan tru soni li tuchira minoritătli. Nu prit genocid, nu prit halat cu zorea, ama prit una curmari perfectă pi cari niti barim atel’i cari practicara genocidlu nu apraftasira sa u ducă până tru cap asi cum featira francezl’ii. Până aproapea di revolutia franceza, majoritatea a locuitorlor ali Franta nu zbura vorbeau franceza. Prit un caracter multu centralizat a statlui, prit administratie, scoală si armată, Franta s-franciza.”
Lucian Boia spusi că nationalizaria a statelor-natiune tru Europa Centrală si di Estu fu un proces multu ma complicat si multi ori prescav:
”Tru Europa Centrală si di Est lucarli s-feaira alta turlie, cu furn’ia ca avea permeabilitatea a aistei zona, migratiile cari dusira ma largu pana ma amanat, impiriile cari si-apărtara regiunea, cu tută mintearea etnică. Tru momentul di timil’iuseari a statilor nationale s-ndreapsira nascanti majorităt si sinuri ama nauntrul a aistor sinuri avea si nascanti minorităt nationale si religioase. Fu imposibil să s-apufuseasca sinrli ideale cari să harisatuseasca tuta dun’eaua. Rezultatlu fu pisti atea ti s-adra tru România. România nica ari tiva minorităt, ama sunt vasilii ca Polonia cari tru perioada interbelică avea un procentu ma mari di minoritari andicra di România. S-feati atea ti stim: exterminarea a uvreilor, aoa ama polonezl’ii nu avura niti una cabati, deapoa chirura teritoriile dit estu si amintara teritorii germane tru vestu, ateali germane hiindalui evacuate. Tru aestu chiro, tru Polonia procentul a minoritarlor easti multu ma n’ic dicât tru România. Tru Cehia s-feati cata idyiul lucru, tru interbelic cata un cirec era populatie germană.”
Raporturile ditru români si alanta tru hiotea a chirolui cari dusira la formarea a natiunil’ei politite române fura comentate di Lucian Boia:
”Easti una zonă di frontieră aoa iu români’il’i s-andamusira cu multi etnii, culturi, easti una zonă di ndziminari etnite si culturale extraorditară. Si aesta da yistearea a istoriil’ei tra România, una yisteari di cari istoritl’i români s-afirira niheama. Cându scrisira istoria a românilor el’i al’i mutrira concesiv pi minoritari. Ama cara va s-mutresta minoritătli tru totalitatea a lor nu easti corect s-li mutrim ca minorităt. Suntu etnii cu trăsături culturale si religioase distincte cari giucara nascanti ori un rol multu di multu importantu. Un caz cunuscut easti Caragiale, el nu ari niti una chicuta di sândzu românescu. Aesta nu va s-dzca că el nu easti român. Si nica na oara agiundzem la definitia a românlui, tut la problema a natiunil’ei, ti va s-dzaca s-esta român? Chestiunea easti di turlie culturala nu biologica. Cultural, Caragiale easti român, ama biologic nu.” Aza, România easti ma românească dit videala etnica andicra di cum eara aoa si 70 di an’i. Ama atel’i cari aleapsira tra s-hiba român’i nu fura putan român’i andicra di alta.
Armanipsearea: Tascu Lala