(concurs Litoral): Callatis, unâ aşedzare antică pi mealul românescu a Amar

Întră secolile 8-6 î.e.n. si feaţe fenomenulu pi care istoriţâl’i a li antichitate lu denumirâ dreptu marea colonizare greacă. Di-tru chentrile civilizaţionale a li veacl’e Eladă, coloniştil’i si-au îndriptatâ tru toate punctile cardinale şi au fondată aşedzări urbane aflate tru ligâturi comerciale, politiţe şi culturale cu ţităţeile di orighine. Tru Amarea Neagră, greţâl’i antiţ au fondată aşedzări pi toate mealurile. Pia ţel di vest, pi actualul teritoriu a li Românie, apărură Histria, Tomis, fondate di coloniştil’i di Milet, situat pi mealul estic a li Amare Ionică, şi Callatis, fondat di locuitoril’i di Heraclea Pontica, câsâbă pi mealul sudic a li Amare Neagrăe, la 100 kilometri estu di strâmtoarea Bosfor.

Steliu Lambru, 04.04.2015, 21:35

Specialiştil’i şi arheologhil’i consideră ţitatea Callatis dreptu ţel ma importantul chentru cultural tru antichitate în Dobrogea di astăndzâ. Nu eara maşi un dezvoltat chentru economic, exista şi portul Callatis, iu si făţe alâximintile di prâmâtii. Callatisulu fu întimil’iat di coloniştil’i greţ viniţ di-tru Heracleea Pontica, pi loculu a unei aşedzare ghetică ţi apare tru sursile istoriţe sum numa di Acervetis sau Cerbates. Locuitoril’i a l’ei eara gheto-daţâl’i di Dobrogea şi greţâl’i care au vinită şi întimel’iată ţitatea. Astăndză, pi loculu iu eara unâoarâ Callatisulu, existâ câsâbălu Mangalia, cu unâ populaţie di aproximativ 33.000 di locuitori.

Sorin Marcel Colesniuc, şefulu a Muzeului Callatis di-tru Complexulu Cultural Callatis, nâ spuse care suntu principalile toarâ a li ţi tate veacl’e care au agiumtâ până la noi, toarâ care nâ da ndreptul să pistipsim că la Callatis exista unâ banâ culturală importantă.

”Avem prota oarâ inscripţiile pi care noi li descoperim la Mangalia, avem reprezentările a unor profesori pi unile monumente funerare. Îl’i avem pi scriitoril’i antiţ di-tru veacl’ea ţitate Callatis, printră care Istros di Callatis, Demetrios di Callatis, Heracleides numit şi Lembos şi retorulu Thales. La Mangalia fu descoperit singurulu papirus antic di pi teritoriul a Româniil’ei. Fu descoperit tru anulu 1959 şi di aform’ia că în România nu exista condiţii trâ conservare, fu pitricu la Moscova. Fu considerat chirut di cătră toţ oamin’l’i di ştiinţă din România chiro di giumitate di secol. Deadun cu doctorulu Ion Pâslaru, colegulu a meu, eo am căftată aestu papirus şi reuşim, după 2 an’i di căftări, să-l aflăm tru anulu 2011 la Chentrul di Restaurare şi Conservare di Moscova. Mi duş ninca di aţel an şi aduş nâpoi aţist papirus, unic în Romnânia. Nu putem sâ ştim cu exactitate ţi conţâne textul di aform’ia că papirusulu, în contact cu aerulu şi soarile, atumţea cându fu descoperit, si dezintegră. Exista pericolul să hibâ chirut definitiv, tihea a noastră fu că agiumse la Moscova şi putu s-hibâ conservat. În prezent, suntu 154 di fragmente, şi pi cumăticile di fragmente ţiva ma mări pot sâ si observă litire scrise în greaca veacl’e. Nu avem niţiun zbor întreg, că maşi Indauâ litire disparate. Papirusulu dateadză di-tru secolul 4 î.e.n.”

Lu întribăm pi Sorin Marcel Colesniuc ţi poate sâ si veadâ tru Muzeulu Callatis.

”În muzeu pot s-hibâ vidzute multe piese arhitectonice, întră aestea hiinda coloane, capiteluri, arhitrave, frize cu metope, cornişe cu bucranii, diverse vase cheramiţe, mai importante hiinda amforile. Mai avem opaiţe (lambe m’iţ), apeducte, statuete di tip Tanagra, vase di gh’ialie, stele funerare, inscripţii, reprezentări a divinităţâlor, stolilzme, bijuterii, monede, obiecte di metal şi alte. Dininea a muzeului, ţel’i interesaţâl’i pot sâ veadă multe fragmente arhitectoniţe. Există şi un parcu arheologhic şi pot sâ menţionedzu şi siturile din zona a li Mangalie. Easte zborulu di murulu di nordu a li ţitate Callatis care poate s-hibâ vidzut, cornul di nord-vestu a ţitatil’ei, descoperit şi cercetat. Easte şi mormintul princiar aflat la 3 kilometri di Mangalia, pi calea cătră Albeşti.”

Un indiciu importantu a banâl’ei economică a li colonie Callatis easte portul antic. Ama el easte tora sum nivelul a amaril’ei. Sorin Marcel Colesniuc dzâţe:

”Portul Callatis fu construit în secolul 4 î.e.n. Cu pâreare di arău, marea crescu cu vârâ 2 metri tru ultimil’i 2000 di an’i şi portul şi amenajările portuare si află tora sum apa a li Amare Laie. Pri-tru an’il’i ’60-’70, Constantin Scarlat feaţe scufundări la Callatis şi desenă ună hartă a portului antic. El descoperi multe fragmente arhitectoniţe, foarte multă cheramică, în special ţigle şi amfore, şi avem ună hartă pi care el u publică tru anulu 1973 într-ună revistă ştiinţifică di la Cluj. Pi harta di care zburam furât tricute şi ndauâ epave. Noi avem colaborat ninca şi cu firme di Italia şi Ungaria care venirâ şi au scanată fundul a li Amare Neagră în zona a câsâbălui Mangalia şi pi aţiste scannere apărură epave a corăv’iilor antiţe.”

Callatisul decade până di catandisea di ruină, aesta hiinda explicată di Sorin Marcel Colesniuc pri-tru invazia a migratorilor.

”Pri-tru secolul 2 e.n. în reghiune apar populile migratoare. Primil’i suntu costoboţâl’i, apoia goţil’i, carpil’i, hunil’i v’in pri-tru secolul 5. La bitisita a secolului 6 şi arhiusita a secolului 7 apar avaril’i şi slavil’i. Aeştia distrug definitiv ţitatea Callatis şi chiro di 300 di an’i nu mata ştim ţiva di ţi fu aoaţe. Nu mata apar surse arheologhiţe. Apoia, pri-tru secolul 13, pi locul iu exista Callatisulu tru antichitate, apare trâ prota oarâ denumirea di Pangalia, iara denumirea di Mangalia apare trâ prota oarâ tru anulu 1593.”

Aşi cum si faţe cu aproapea iţe lucru în istorie, di chiruta ţitate Callatis arămasiră maşi fragmente. Eale nă spun puţâne dispre oamin’il’i ţi u au locuită, ama nă alasă să nâ imaghinăm că alte secrete ţi va sâ si descopiră aoaţei va u facă mai atractivă.