Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Fanirusirea (Apariţia) a socialismului ştiinţific în România

În ciudia a brutalitatil’ei ţi-l caracterizǎ, reghimulu comunistu fu ananghe să pară umanistu, creativ şi pacifistu. Violenţa cu care si instalǎ prindea sibâ justificată şi argumentată di expunirea di motive trâ care societatea lipsea să facă sacrificii trâ m’eardzire cătrǎ socialismu. Si născu aşi “socialismul ştiinţific” care zbura a individzâlor dispre justeţea şi, ma multu, dispre inevitabilitatea a socialismului la care urma să agiungă tute soţietăţile ma aghon’ia icǎ ma târdziu.

Fanirusirea (Apariţia) a socialismului ştiinţific în România
Fanirusirea (Apariţia) a socialismului ştiinţific în România

, 18.04.2014, 21:57

În ciudia a brutalitatil’ei ţi-l caracterizǎ, reghimulu comunistu fu ananghe să pară umanistu, creativ şi pacifistu. Violenţa cu care si instalǎ prindea sibâ justificată şi argumentată di expunirea di motive trâ care societatea lipsea să facă sacrificii trâ m’eardzire cătrǎ socialismu. Si născu aşi “socialismul ştiinţific” care zbura a individzâlor dispre justeţea şi, ma multu, dispre inevitabilitatea a socialismului la care urma să agiungă tute soţietăţile ma aghon’ia icǎ ma târdziu.


Cristina Petrescu, profesor la Facultatea di Ştiinţe Politiţe şi Administrative a Universitatil’ei Bucureşti, easte coautoare la masiva serie di volume “Enciclopedia a reghimului comunistu”. Ea atribuie apariţia a socialismului ştiinţific ca disciplină academică a vrearil’ei a partidului comunistu, şi dzâse: “Dezvoltarea a liştei dischiplinâ în România reflectǎ, pi di-unâ parte politica di emancipare a Partidului Muncitoresc Român (a lucrǎtorilor), ulterior Partidul Comunist Român, di sum tutela a Uniunil’ei Sovieticâ arhiusinda cu bitisita a an’ilor ’50, pi di altâ duse la rescriirea a istoril’ei a partidului pri-tru reevaluarea a aşi-dzâsilor tradiţii locale a mişcaril’ei muncitoreascâ (a catergoriil’ei soţialâ a lucrǎtorilor). Tutunâoarâ produse în decursul aţistor deccenii unâ câte nâheam deprofesionalizare aţistui domeniu creat şi practicat sum comunismu printr-un amalgam di istorie, soţiologie, filosofie şi economie politică, pri-tru controlul strictu a partidului, care eara singurulu depozitar leghitim a cunoaştiril’ei tru aţist domeniu. Partidulu controla tute domeniile, în special aţeale umaniste, ninca şi ştiinţele sociale. Diferenţa easte că domeniul a socialismului ştiinţific, corpusulu di cunoştinţe di-tru aestu, easte creat di partid.”


Cariera a socialismului ştiinţific eara ama multu ma venerabilă, ma veacl’e. Arhiusinda cu Engels, el agiumse marcă distinctă a marxismului care îşi arogǎ descoperirea a li esenţâ a lumil’ei di nvarliga. Cristina Petrescu dzâţe: “Orighinea a luştui zbor easte tru scrierile a lu Proudhon care este protulu care formulǎ aţist conceptu tru volumulu <Ţi easte proprietatea?> Easte un conceptu pi care Marx nu-l ofelisi tru opera a lui, ama agiumse extraordinar di popular pri-tru Friedrich Engels şi lucrarea a lui di m’ică tindire publicată sum diverse titluri, orighinalul hiinda . Protulu şi al treilea capitol furâ publicate tru franceză cu subtitlul . După care apăru varianta ghirmană, ţi are un titlu puţân modificat şi ma puţân percutantu, , titlu care fu priluat în limba română, la bitisita a secolului al 19-lea. Traduţirea în română apare nintea a primâl’ei traduţire în engleză care popularizǎ termenulu ca un lucru total diferit faţă di .”


Ţeale dauăle invenţii a socialismului ştiinţific era ţeale dauăle tipuri di nomuri. Nomurile a dezvoltaril’ei a li omenire eara aţeale a materialismului istoric şi ledzile a contradicţiilor capitaliste eara ilustrate di leadzea a plusvaloaril’ei. Lenin fu aţel care plusǎ, li feaţe ma mǎri, spusile a lu Engels şi inventǎ marxism-leninismul tru care socialismul ştiinţific eara unâ ştiinţă dispre omenire a cure adevăr era ştiut maşi di partid. Revoluţionar şi avangardă a minduiril’ei, el avea misiunea di spunire a societatil’ei ţi are borgea tra-s facâ, ma puţân pregătită să achicâseascâ nomurile. Cristina Petrescu spuse că germenil’i a apariţil’ei a lui în România pot sâ si veadâ la bitisita a perioadâl’ei a lu Gheorghe Gheorghiu-Dej, primulu lider comunistu a Româniil’ei întrǎ 1947 şi 1965. Ea dzâse:


“În perioada a lu Gheorghiu-Dej, termenulu nu apare tru documentile ofiţiale. Orighinea a liştei dischiplinâ si aflâ ama tru aţea perioadă. Unâ urminie di la Congresul al III-lea PMR di-tru 1960 nâ spune că easte momentul să elaborăm propriile manuale di ştiinţe sociale, care lipseaşte să împilteascâ . Declaraţia di-tru apriliu 1964 transmite cunoscutile idei hruşcioviste ligat di faptul că iţiun partid easte liber să imnâ pi propria a lui cale cătrǎ comunism. Consecinţa easte că socialismul ştiinţific are nomuri gheneral valabile, ama, pi di altă parte, există condiţii concrete istorice tru iţe stat care lipseaşte sibâ studiate cum suntu.”


La arhiusita a an’ilor 1970, socialismul ştiinţific eara format şi noulu cursu a dezvoltaril’ei a societatil’ei româneascâ cătrǎ agiundzirea la comunismu eara trasat. Diz nou Cristina Petrescu, cu detalii, care dzâţe:


“Tru di-tru 1973 videm că existâ deja unâ definiţie trâ socialismul ştiinţific care u l’ia ideea leninistă a ţilor 3 părţi constitutive a marxism-leninismului. Nâ introduţe în ideea că existâ un adevăr gheneral valabil şi nomuri gheneral valabile şi că existâ condiţii speciale tru cathiun crat ţi lipseaşte sibâ studiate cum suntu. Directivile a perioadâl’ei ceauşistâ duc la dezvoltarea a liştei dischipline. Ceauşescu lu duţe ninte efortul di agiutare produţirea a unor manuale autohtone di socialism ştiinţific şi, în plus, adavgă ideea a valorificaril’ei a tradiţiilor locale.”


Socialismul ştiinţific, agiumtu dogmă oficială, invadǎ tute alante domenii a înviţămintului nu maşi tru aţeale socio-umane. El fu di diparte ţel ma nivrutulu cursu universitar, în ciudia a faptului că eara metoda care urma să lâ reveleadzâ sâ lâ scoatâ tru videalâ a oamin’ilor averulu dispre lume, aşi cum lu achicâsea nevroza marxistă.

Americañilli tru România tru a daua giumitate a añilor 1940
Pro Memoria Friday, 28 April 2023

Americañilli tru România tru a daua giumitate a añilor 1940

Ligăturli româno-americane cunuscură ună slăbinţă iruşi tru kirolu a doilui polimu...

Americañilli tru România tru a daua giumitate a añilor 1940
Ditu istoria presăllei ditu România
Pro Memoria Wednesday, 15 March 2023

Ditu istoria presăllei ditu România

Presa easti ahât di importantă tră iţi societate aţea turlie că să zburăşţă ti ea ditu iţi vidială easti cât spoati cu ndriptati,...

Ditu istoria presăllei ditu România
Tricentenar Dimitrie Cantemir
Pro Memoria Monday, 23 January 2023

Tricentenar Dimitrie Cantemir

Modelu a liderlui politic intelectual tru istoria a Europei alănci tru anchitatea romană, primlu exemplu hiinda împăratul Marcus Aurelius ditu...

Tricentenar Dimitrie Cantemir
Opearațiunea Villages Roumains
Pro Memoria Saturday, 07 January 2023

Opearațiunea Villages Roumains

Regimul comunist al Nicolae Ceaușescu ș-pripusi să salăxească urbanistic România ahănda, proiectu număsitu, ipocrit, sistematizarea a...

Opearațiunea Villages Roumains
Pro Memoria Sunday, 20 November 2022

Misiunile militari francezi tru România

România di adză easti ună creație ali Franță, tră iţi cunuscător a istoriillei ali Românie ahuhrinda cu añilli 1800 aestă spuneari nu...

Misiunile militari francezi tru România
Pro Memoria Tuesday, 06 September 2022

Minări di znueari ali ortodoxie română: Oastea-a Domnului

Tru bitisita a protlui polimu mondial, Regatlu ali Românie sfăţea ună cu provinţii bănati di români ditu Rusia țaristă și Austro-Ungaria...

Minări di znueari ali ortodoxie română: Oastea-a Domnului
Pro Memoria Wednesday, 01 June 2022

Stalin și Regiunea Autonomă Maghiară

Pe 1 di andreu 1918, la bitisita a protui polim mondial, prin votlu exprimat la Alba Iulia, Transilvania, teritoriu ditu Austro-Ungaria bănatu tru...

Stalin și Regiunea Autonomă Maghiară
Pro Memoria Sunday, 15 May 2022

Pacientul Eminescu

Easti nai ma populară personalitate culturală ditu România, dzua sa lui di amintari, 15 di yinaru, hiinda dzuua a culturăllei române. Tu cadrul...

Pacientul Eminescu

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company