Fanirusirea (Apariţia) a socialismului ştiinţific în România
În ciudia a brutalitatil’ei ţi-l caracterizǎ, reghimulu comunistu fu ananghe să pară umanistu, creativ şi pacifistu. Violenţa cu care si instalǎ prindea sibâ justificată şi argumentată di expunirea di motive trâ care societatea lipsea să facă sacrificii trâ m’eardzire cătrǎ socialismu. Si născu aşi “socialismul ştiinţific” care zbura a individzâlor dispre justeţea şi, ma multu, dispre inevitabilitatea a socialismului la care urma să agiungă tute soţietăţile ma aghon’ia icǎ ma târdziu.
Steliu Lambru, 18.04.2014, 21:57
În ciudia a brutalitatil’ei ţi-l caracterizǎ, reghimulu comunistu fu ananghe să pară umanistu, creativ şi pacifistu. Violenţa cu care si instalǎ prindea sibâ justificată şi argumentată di expunirea di motive trâ care societatea lipsea să facă sacrificii trâ m’eardzire cătrǎ socialismu. Si născu aşi “socialismul ştiinţific” care zbura a individzâlor dispre justeţea şi, ma multu, dispre inevitabilitatea a socialismului la care urma să agiungă tute soţietăţile ma aghon’ia icǎ ma târdziu.
Cristina Petrescu, profesor la Facultatea di Ştiinţe Politiţe şi Administrative a Universitatil’ei Bucureşti, easte coautoare la masiva serie di volume “Enciclopedia a reghimului comunistu”. Ea atribuie apariţia a socialismului ştiinţific ca disciplină academică a vrearil’ei a partidului comunistu, şi dzâse: “Dezvoltarea a liştei dischiplinâ în România reflectǎ, pi di-unâ parte politica di emancipare a Partidului Muncitoresc Român (a lucrǎtorilor), ulterior Partidul Comunist Român, di sum tutela a Uniunil’ei Sovieticâ arhiusinda cu bitisita a an’ilor ’50, pi di altâ duse la rescriirea a istoril’ei a partidului pri-tru reevaluarea a aşi-dzâsilor tradiţii locale a mişcaril’ei muncitoreascâ (a catergoriil’ei soţialâ a lucrǎtorilor). Tutunâoarâ produse în decursul aţistor deccenii unâ câte nâheam deprofesionalizare aţistui domeniu creat şi practicat sum comunismu printr-un amalgam di istorie, soţiologie, filosofie şi economie politică, pri-tru controlul strictu a partidului, care eara singurulu depozitar leghitim a cunoaştiril’ei tru aţist domeniu. Partidulu controla tute domeniile, în special aţeale umaniste, ninca şi ştiinţele sociale. Diferenţa easte că domeniul a socialismului ştiinţific, corpusulu di cunoştinţe di-tru aestu, easte creat di partid.”
Cariera a socialismului ştiinţific eara ama multu ma venerabilă, ma veacl’e. Arhiusinda cu Engels, el agiumse marcă distinctă a marxismului care îşi arogǎ descoperirea a li esenţâ a lumil’ei di nvarliga. Cristina Petrescu dzâţe: “Orighinea a luştui zbor easte tru scrierile a lu Proudhon care este protulu care formulǎ aţist conceptu tru volumulu <Ţi easte proprietatea?> Easte un conceptu pi care Marx nu-l ofelisi tru opera a lui, ama agiumse extraordinar di popular pri-tru Friedrich Engels şi lucrarea a lui di m’ică tindire publicată sum diverse titluri, orighinalul hiinda
Ţeale dauăle invenţii a socialismului ştiinţific era ţeale dauăle tipuri di nomuri. Nomurile a dezvoltaril’ei a li omenire eara aţeale a materialismului istoric şi ledzile a contradicţiilor capitaliste eara ilustrate di leadzea a plusvaloaril’ei. Lenin fu aţel care plusǎ, li feaţe ma mǎri, spusile a lu Engels şi inventǎ marxism-leninismul tru care socialismul ştiinţific eara unâ ştiinţă dispre omenire a cure adevăr era ştiut maşi di partid. Revoluţionar şi avangardă a minduiril’ei, el avea misiunea di spunire a societatil’ei ţi are borgea tra-s facâ, ma puţân pregătită să achicâseascâ nomurile. Cristina Petrescu spuse că germenil’i a apariţil’ei a lui în România pot sâ si veadâ la bitisita a perioadâl’ei a lu Gheorghe Gheorghiu-Dej, primulu lider comunistu a Româniil’ei întrǎ 1947 şi 1965. Ea dzâse:
“În perioada a lu Gheorghiu-Dej, termenulu
La arhiusita a an’ilor 1970, socialismul ştiinţific eara format şi noulu cursu a dezvoltaril’ei a societatil’ei româneascâ cătrǎ agiundzirea la comunismu eara trasat. Diz nou Cristina Petrescu, cu detalii, care dzâţe:
“Tru
Socialismul ştiinţific, agiumtu dogmă oficială, invadǎ tute alante domenii a înviţămintului nu maşi tru aţeale socio-umane. El fu di diparte ţel ma nivrutulu cursu universitar, în ciudia a faptului că eara metoda care urma să lâ reveleadzâ sâ lâ scoatâ tru videalâ a oamin’ilor averulu dispre lume, aşi cum lu achicâsea nevroza marxistă.