Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

(concursu Prahova) Sovrompetrol

Ţi cara că tru 1945 si află tru tâburea ţilor care azvimsirâ coaliţia a Axâl’ei, România fu considerată ţară azvimtâ din cauza a participaril’ei la polim arada di Ghirmânia până pi 23 agustu 1944. Convenţia di armistiţiu consacra trâ România aestu statut ţi si videa şi di-tru preambulul a l’ei.

, 10.03.2014, 21:55


Guvernul şi Analtul comandamentu a li Românie, recunoscânda faptul a li înfrândzire a Româniil’ei tru polimulu contra a Uniunil’ei a Republiţilor Sovietiţe Soţialiste, a Regatului Unit şi a Statilor Unite a li Americâ şi a lântopr Naţiun’i Unite, acceptă condiţiun’ile a armistiţiului prezentate di cătră Guvernile a sus-menţionatilor treie Puteri aliate, acţionânda în interesul a Naţiun’ilor Unite”.


România eara obligată la plata în produse a unor greale dizim’isiri, eşalonate pi 6 ani. În caz di niîncadrare în termen, cum dzâţea graficulu stabilit di Comisia Aliată di Control, prindea să da suplimentar, trâ iţe mes di amânare, 5% din produsul nilivrat la termen, uidisit a câftărilor a autorităţilor sovietiţe. Cuantumulu a dizim’isirilor si muta la 300 milioane dolari SUA la paritatea di 35 di dolari unâ uncie di malâmâ, iara preţurile a prâmâtiilor româneşti ţi lipsea sibâ livrate eara aţeale mondiale di-tru 1938, cu unâ majorare di 15% trâ material rulantu şi di 10% trâ alante. În realitate, pi pâzarea mondială, aţiste preţuri avea criscutâ faţă di ţeale di-tru 1938 cu 33%. Aţeale 300 milioane di dolari reprezenta, după calculile fapte tru aţel’i an’i, priste 55% di venitulu naţional a li Românie, evaluat tru 1945 la 519 milioane dolari.


În realitate, România plăti ma multu dicât dublul a dizim’isirilor la care fu condamnată pri-tru tratatile di pace. Tropurile pri-tru care economia a Româniil’ei fu furatâ di sovietiţ furâ aţeale a li înfiinţare întreprinderi mixte sov-rom, şi tru sectoarile productive, şi tru aţeale a exploataril’ei di materii prime. Prima întreprindere di aestâ turlie fu Sovrompetrol, înhiinţată pi 17 alonar 1945. Arada di căl’iurile ferate, industria a petrolului fu aţel ma greu afectată di polim. Producţia di ţiţei (di naftâ) înreghistră tru 1944 ţel ma scădzutlu nivel di-tru chirolu a polimului, 3,52 milioane t, adică 63% di media a an’ilor 1941-1943. 10.200.000 di tone di ţiţei lipsea România să livreadzâ anual URSS tra sâ-şi achitâ unâ parte di datoria ţi u avea trâ dare. Maxim Berghianu fu şefulu a v’initorului Comitet di Stat a Planificaril’ei. Tru 2002, atumţea cându fu intervievat di Chentrulu di Istorie Orală di-tru Radiodifuziunea Română, el considera că unâ parte di câbatea a furlâchil’ei la care fu supusă România di cătră sovietiţ eara a Occidentului. Berghianu spunea că multe întreprinderi româneşti cu capital xen, cum eara fabrica di avioane IAR, intrarâ la sovrom. Petrolul nu putea sâ hibâ elipse. El dzâse:


”Cându Occidentul apofăsi să nâ da în braţâle a Rusil’ei, profitarâ atumţea, că aestea avurâ capital xen, că IAR-ulu lucră trâ nemţâ. Fu fabrica di avioane Meserschmitt care ma amânat adră tractoare. Apoia furâ Sovromurile, apoia industria chimică, tru multe părţâ eara trâ armamentu şi produţea trotil şi dinamită. Deci exista Sovrom Tractor, SovromChim, SovromGaz, SovromPetrol. Ruşil’i intrarâ tru zonile ţeale ma puterniţile, cu resurse di materii prime şi cu perspectiva di a obţânire profitulu. Nu mata spun di uraniu, pi care lu exploatarâ fârâ m’ilâ.”


Sovrompetrol, tut ca alante întreprinderi similare, eara unâ mare vârie trâ economiaa Româniil’ei care cunoscu, până la arhiusita a an’ilor 1950, mări lipsuri. Di aesta eara conştianţâ şi lideril’i comunişti român’i care apofsirâ să l’ia atitudine, aşa cum spunea Gheorghe Apostol, aprocheat a liderului Gheorghe Gheorghiu-Dej, tru 1994. El dzâse:


”Economia românescă era stăpînită di către U.R.S.S. pri-tru aeste Sovromuri. Noi făţeam investiţii în industrie, în agricultură, tru tute sectoarele a economiil’ei, ama beneficiile li loa el’i. La unâ recepţie di pi 7 noiembrie, ţi avu loc la ambasada sovieticã tru ‘52, ninte di a m’eardzire la Stalin, fum cl’imaţ la Dej acasă. Eara unâ propunire din partea a guvernului sovietic ca să hibâ sovromizat şi gazulu metan, că petrolul eara deja sovromizat. Şi Dej dzâse “Pînă aoaţe! Nu mata lipseaşte să cedăm. Problema a Sovrom-urilor prinde să-şi aflâ unâ soluţie pi bază di achicâsire reciprocă, ama în videarea alichidaril’ei a lor lipseaşte sã acţionãm. M’eardziem la ambasada sovieticã. Eo va mi fac că beau şi iatu ţi va să dzâc în iegătură cu sovrom-urile.”


Nu easte niţiunâ noutate că deciziile ţeale ma importante si l’ia în cadrul informal. Di aesta vrurâ să profite şi comuniştil’i român’i. Gheorghe Apostol dzâse:


”După ţi si bitisea unâ recepţie, di aradâ nâ invita ambasadorulu şi cu adjuncţâl’I a lui într-unâ di nângâ sala principală di recepţie, iu avea şi aclo mâcare şi biutură, şi si discuta probleme interne şi probleme internaţionale. Şi, tru sone, Dej eara lângă ambasadorulu sovietic şi lângă el eara reprezentantul a guvernului sovietic pi problemile a Sovromurilor. Şi di-unâ-oarâ, aşi, l’i si adreseadză a reprezentantului a guvernului sovietic: “Tovarăşe, vrei sã-m’i spun’i şi a m’ia ţi înseamnă exportu di capital?” La care aţel îl’i replicâ: “Da’ ţi rostu are întribarea aesta?” Şi Dej l’i-u toarnâ: “Noi investim şi beneficiile li loaţ dumnil’ile a voastre“ Şi si bitisi discuţia.”


Ama deshiinţarea a sovromurilor, deci şi a Sovrompetrol, fu ananghe să aşteaptâe moartea a lu Stalin. Tru 1956 si deshiinţarâ unile sovromuri, printră care şi Sovrompetrol, după 12 an’i di funcţionare, în loc di 6. Ultimile sovromuri dispărurâ tamam tru 1959, după 14 an’i di funcţionare.


Americañilli tru România tru a daua giumitate a añilor 1940
Pro Memoria Friday, 28 April 2023

Americañilli tru România tru a daua giumitate a añilor 1940

Ligăturli româno-americane cunuscură ună slăbinţă iruşi tru kirolu a doilui polimu...

Americañilli tru România tru a daua giumitate a añilor 1940
Ditu istoria presăllei ditu România
Pro Memoria Wednesday, 15 March 2023

Ditu istoria presăllei ditu România

Presa easti ahât di importantă tră iţi societate aţea turlie că să zburăşţă ti ea ditu iţi vidială easti cât spoati cu ndriptati,...

Ditu istoria presăllei ditu România
Tricentenar Dimitrie Cantemir
Pro Memoria Monday, 23 January 2023

Tricentenar Dimitrie Cantemir

Modelu a liderlui politic intelectual tru istoria a Europei alănci tru anchitatea romană, primlu exemplu hiinda împăratul Marcus Aurelius ditu...

Tricentenar Dimitrie Cantemir
Opearațiunea Villages Roumains
Pro Memoria Saturday, 07 January 2023

Opearațiunea Villages Roumains

Regimul comunist al Nicolae Ceaușescu ș-pripusi să salăxească urbanistic România ahănda, proiectu număsitu, ipocrit, sistematizarea a...

Opearațiunea Villages Roumains
Pro Memoria Sunday, 20 November 2022

Misiunile militari francezi tru România

România di adză easti ună creație ali Franță, tră iţi cunuscător a istoriillei ali Românie ahuhrinda cu añilli 1800 aestă spuneari nu...

Misiunile militari francezi tru România
Pro Memoria Tuesday, 06 September 2022

Minări di znueari ali ortodoxie română: Oastea-a Domnului

Tru bitisita a protlui polimu mondial, Regatlu ali Românie sfăţea ună cu provinţii bănati di români ditu Rusia țaristă și Austro-Ungaria...

Minări di znueari ali ortodoxie română: Oastea-a Domnului
Pro Memoria Wednesday, 01 June 2022

Stalin și Regiunea Autonomă Maghiară

Pe 1 di andreu 1918, la bitisita a protui polim mondial, prin votlu exprimat la Alba Iulia, Transilvania, teritoriu ditu Austro-Ungaria bănatu tru...

Stalin și Regiunea Autonomă Maghiară
Pro Memoria Sunday, 15 May 2022

Pacientul Eminescu

Easti nai ma populară personalitate culturală ditu România, dzua sa lui di amintari, 15 di yinaru, hiinda dzuua a culturăllei române. Tu cadrul...

Pacientul Eminescu

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company