Limba română și propaganda rusă
Cara situația nu nu vrea s’hibă tragică, putemu si sumarădemu la născănti declarații a oamiñilor al Putin. Campionlu easti, dealihea, Dimitri Medvediv, fostul prezidentu-tampon, cari, aparent, u curmă cumăndusearea al Putin ditu 2008, până tru 2012, când ghio taha eara tiñisiti niscănti prinţipii democratiţi. Di atumţea, Putin trapsi mănă di la aestu agiocu și nu mata ş-llia niţi barium aţelli patru ani “sabatici”, hpa ditu ună cumădnuseari fără vade. Medvediv lanseadză aţeali nai ma ciudusiti declarații, multi ţi nu au noimă și suntu fuvirsitoari.
Tașcu Lala, 29.03.2023, 14:43
Cara situația nu nu vrea s’hibă tragică, putemu si sumarădemu la născănti declarații a oamiñilor al Putin. Campionlu easti, dealihea, Dimitri Medvediv, fostul prezidentu-tampon, cari, aparent, u curmă cumăndusearea al Putin ditu 2008, până tru 2012, când ghio taha eara tiñisiti niscănti prinţipii democratiţi. Di atumţea, Putin trapsi mănă di la aestu agiocu și nu mata ş-llia niţi barium aţelli patru ani “sabatici”, hpa ditu ună cumădnuseari fără vade. Medvediv lanseadză aţeali nai ma ciudusiti declarații, multi ţi nu au noimă și suntu fuvirsitoari.
Anaparti di jurnaliști și alti trompite al Putin, cunuscută tră declarațiile cu nămuzi ti emisiuni fără căftări intelectuale easti și purtătoarea di zboru a Ministerlui rus di Externe, Maria Zaharova. Imposibil ti exighiseari căţe, ea işi tu videală tru atenția publică cu ună declarație ti limba română și ună atacă contra a ministrul roman di externe, Bogdan Aurescu. Aesta easti ună țintă secundară tră aţea că nu di la diplomatlu român nkisi nvirinarea a putiniștilor. Bogdan Aurescu salută apofasea a Parlamentului di la Chișinău ta s’alăxească sintagma “limbă moldovenească”, cu “limba română” tru tuti nomurli și actele ofiţiale ali Ripublica Moldova.
Cari știe istorie și, maxus, fu tru România și tru Moldova și akicăsi că oamiñilli di nastânga și nandreapta a Prutlui zburăscu idyea limbă va s’ntrebă căţe tamam tora. Căţe ahătu amănatu după ţi kiru Uniunea Sovietică, româñilli majoritari tru Republica Moldova apufusescu să spună un averu di thimelliu şi lişoru ti exighiseari? Rușlli nkisescu di la argumenti pi cari elli li inventară. Neise s’autociteadză, di s’anvărtescu tu un ţerclliu pi cari elli ș’li trasară.
Tru 1812, Rusia lo giumitati ditu principatlu românesc ali Moldova și ahurhi ună rusificari cabaia mari și deznaționalizantă. Ma puțăn di 50 di ani ma amănatu, Moldova s’făţea ună cu Valahia soră, sumu dumnillea al Alexandru Ioan Cuza, di s’athimilliusi protlu cratu românescu.
Tru 1918, Transilvania ama și Basarabia, partea di Moldovă loată cu japca di ruși, s’fac ună cu statlu roman, thimilliusinda România Mare. Rușii, acă sovietiţ, nu s’ampacă cu kirearea aluştui teritoriu aputrusitu di țariști și creeadză ună “ripublică sovietică moldovenească”, iuva pi teritoriul a Ucrainăllei di adză. Aoa s’lucreadză niacumtinatu ti thimilliusearea a unei identitati naționale, moldovenești, opozabilă aţillei românești, cari bubukisea tru Regatlu a Româniillei. Anamisa di domeniile la cari s’lucreadză cabaia suntu și limba, dealihea “moldovenească”, și nu orlea zorlea cu scrieari chirilică.
Tru 1940, Stalin, cu agiutorlu al Hitler și tru totala tăţeari ali Europă, da ali Românie un ultimatum și aputruseaşti diznău Moldova românească anamisa di Nistru și Prut. Fu ună arăkeari preşcavă, cum preferă țaristo-sovietiţlli s’facă tru istorie.
Tru 1991, ca Rusia și Ucraina, și Moldova ş’proclamă indipendența, imperiul sovietic surpanda-si și “homo sovieticus”, tamam subspicia KGB-istă, cumănduseaşti și tora Rusia. Anăkiserli a aţilui momentu – limba română ca limbă di stat și grafia latină — ahurhescu s’hibă băgati sumu semnul a ntribarillei di cumănduserli pro-moscovite ali Ripublică Moldova i, cu arma tru mână și agiutoru militar sovietic, tamam tru Transnistria, partea estică, separatist, a Ripublicăllei Moldova. Cu Republica Moldova dândalli-si a limbăllei numa logică, românească, moldoveneasca di esență sovietică, Armani tu bana maş tru Transnistria, conflictu nkisitu şi nglliţatu di Rusia, tu ahurita a añiloru 90.
Tută pirmitusearea agiundzi s’hibă ună arăhoată tră hamsteri pi cari bagă zori propaganda rusă, fostă sovietică, tru problema Ripublicăllii Moldova. Cu alti zboară, ma largu Rusia s’minteaşti tru subiecte cari numata ţănu di ea, aşi că declarațiile di turlia aţillei faptă di purtătorlu di zboru a ni-diplomațiillei ruse nu intereseadză dicât emisiunile di turlie “Cilimeañilli spun lucre ti ciudie”. Dimi, niţi aclo, tră aţea că participanții, cilimeañilli, zburăscu cu inocență și imaginație. Propaganda rusă, alliumtrea, s’mintescu opiniili işiş, construcțiili işiş, acă aestea numata pot s’hibă cu sinferu di vărnu.
Autoru: Marius Tiţa
Armânipsearia: Taşcu Lala