Ndrepturli a mllearillei
Tu ahurhita a meslui marţu, tru România easti sărbătorită mullearea. 1 di marţu easti oara a unei sărbătoari speăială a românilor, marţulu. Niclu giuvaerică aspindzuratu di hiru tru două hromi, alb și aroșu. Tru 2017, marţulu fu angrăpsitu di UNESCO, tru Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii, dupu analiza a unui dosar dipus di ma multi văsilii iu ari adetea a marţului: România, Bulgaria, Macedonia, Republica Moldova. Cu multu pțăne excepții, maxus ditu regiunea Moldovei, iu bărbațllii suntu aţelli cari aproaki marţulu, muşeata dhoară a auhrhităllei di primveară easti ahărdzită a mllerloru. Deapoa yini 8 di Marţu, cari armasi di dzăţ di añi sărbătorită ca Dzuua Mllearillei, Dzuuă a dadiloru, ama și a nicukiriloru, hilliloru, păpăñiloru, soaţăloru și cunoștinților. Dzuua ti ndrepturli a mllearillei fu nsimnată neise cama di un secol, di forțili di nastânga. Ndrepturli tră cari alumta mllerli tru aţelu kiro era votlu, tiñia di cafi mesu, condițiile di lucru și di bănaticu, egalitatea cu bărbațllii. Tru văsiliili comunisti ninti di anlu 1989, ntră cari și România, 8 di Marţ eara sărbătoare oficială. După cădearea a comunismului și, maxus, după democratizarea ali Românie, tru cadrul a Uniunillei Europeani, nndrepturli a mllearillei suntu pricunuscute, legiferate și Băgati tru lucru simfunu cu standardili internaționale.
Marius Tiţa, 12.03.2023, 12:47
Tu ahurhita a meslui marţu, tru România easti sărbătorită mullearea. 1 di marţu easti oara a unei sărbătoari speăială a românilor, marţulu. Niclu giuvaerică aspindzuratu di hiru tru două hromi, alb și aroșu. Tru 2017, marţulu fu angrăpsitu di UNESCO, tru Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii, dupu analiza a unui dosar dipus di ma multi văsilii iu ari adetea a marţului: România, Bulgaria, Macedonia, Republica Moldova. Cu multu pțăne excepții, maxus ditu regiunea Moldovei, iu bărbațllii suntu aţelli cari aproaki marţulu, muşeata dhoară a auhrhităllei di primveară easti ahărdzită a mllerloru. Deapoa yini 8 di Marţu, cari armasi di dzăţ di añi sărbătorită ca Dzuua Mllearillei, Dzuuă a dadiloru, ama și a nicukiriloru, hilliloru, păpăñiloru, soaţăloru și cunoștinților. Dzuua ti ndrepturli a mllearillei fu nsimnată neise cama di un secol, di forțili di nastânga. Ndrepturli tră cari alumta mllerli tru aţelu kiro era votlu, tiñia di cafi mesu, condițiile di lucru și di bănaticu, egalitatea cu bărbațllii. Tru văsiliili comunisti ninti di anlu 1989, ntră cari și România, 8 di Marţ eara sărbătoare oficială. După cădearea a comunismului și, maxus, după democratizarea ali Românie, tru cadrul a Uniunillei Europeani, nndrepturli a mllearillei suntu pricunuscute, legiferate și Băgati tru lucru simfunu cu standardili internaționale.
Ase, 8 di Marţu armasi ahărdzită ti mllerli ama acăţă seamnili a sărbători, a mllearillei, a primuvearăllei. Și cu tuti aestea, tru societatea uminească ahâtu di globalizată a aluştui an, a aluştui secol, ndrepturli a mllearillei suntu nica un deziderat, prota ş-prota aclo iu ndrepturli a omlui suntu călcate. Di ună parti suntu regimurli anti-democratiţi cari armasiră tru bană, ică s-instalară ică s’turnară tru născănti stati, di alantă parti suntu mentalitățile și practiţli alargu arăspândite nică pisti tut. Putemu să spunemu că, tru aestu kiro, asistăm la un regres internațional tru materie di ndrepturi a mllearillei. Tru născănti văsilii, mllerli nu au ndreptul la educație, nu pot s’lucreadză, nu pot s’conducă amaxea, minarea lă easti apridunată, suntu dependente acutotalui di bărbaț, nu au ici idyili ndrepturi cu bărbațlli. Neise, nu au nţiunu ndreptu social. Nica şi ndreptul ta s’nvească altă turlie andicra di cum easti vestimentar restrictiv și strict fu păltit cu bana di mllerli ditu Iran. Ndreptulu la opinie, la activitate socială, culturală, economică ică politică suntu, pri aoa pri aclo, niaprukeati maxus. Inutil ti spuneari că analfabetismul tru arada a mllerloru easti multu ma mari andicrad di cum easti tu arada a bărbaților.
Tru 2023, tru multi văsili mllerli nu au ndrepturi economice ică sociale, lă si ahărdzescu maş borgi ti lucrlu din casă. Mllerli au ndreptul s’amintă natlu și s’crească cilimeañilli, eventual fără școală Cariera profesională di kipită easti nica un lucru aretcu, tru văsiliili cu democrație nianvărtuşită ama și tru ateali dezvoltate inclusiv economic. Statistiţli suntu lăhtăroasi când zburăscu di mintearea a mllerloru tru politică. Ponderea mllerloru tru parlamente, guverne, primării, consilii locale easti fmultu ñică, iara egalitatea di 50-50 la sută greu s’bagă tu lucru aclo iu fu adoptată ca regulă. Tuti aestea suntu nică reglementări oficiale tru născănti state, acă himu tru secolu XXI. Tru idyiulu kiro, mentalitatea mrmurisită tu kiro canda easti ditu eta di mesi nu aproaki egalitatea mllerloru cu bărbațllii și rezervă un rol inferior, nica şi discriminator, ti mllerli. Acă nomurli pruvedu egalitate di ndrepturi tră mlleri, ică acces la tuti ndrepturli cetățenești, mllearea nica easti mutrită ca un lucru cu len turlii di ufiliseri, ca un izvuru di amintaticu ică ca ună forță di lucru ieftină.
Mllerli ncurpilleadză nai ma marea parti a victimelor traficului di persoane, exploatarea tru len turlii di scupadz ică a diferitelor turlii di prişcăville. Easti lăhtăroasă ţifra a victimelor prişcviillei casnică, inclusiv tru văsiliili europene. Putem să spunemu, ti amărtie, că ndrepturli a mllearillei suntu călcati pi scară largă, că turliili legale armasiră cabaia năpoi tru născănti stati, cum easti Afganistanlu, iar mentalitățli cari mutrescu mllerli ca pi hiinți inferioare nu suntu ici aretki că nica alargu arăspândite tru societatea globalizată a secolului XXI.
Autoru: Marius Tiţa
Armânipsearia: Taşcu Lala