Transnistria, miză și simbolu
Dinăoară, ama nu pi napandica, Transnistria agiumsi tu menga ali opinie publică și a sinferlui internațional.
Marius Tiţa, 05.03.2023, 15:25
Dinăoară, ama nu pi napandica, Transnistria agiumsi tu menga ali opinie publică și a sinferlui internațional.
Nu poati s’hibă ti niacăţari tru isapi, di itia că aestu subiectu easti di multu tru menga a strategilor. Tra s’akicăsească catandisea, lipseaşti s’nă turnămu, ama aoa şi dauă secole. Tru 1812, cându expansiunea rusă băga zori pi linia a Dunărăllei, călcânda sumu cizme aţeali daauă principate române, Moscova llia teritoriul ali Moldovă anamisa di Prut și Nistru. Condițiile di atumţea suntuu studiate, nica, di istorţ, ama să ştie ghini ţi s’feaţi. După un secol, tru 1918, aestă parte ali Moldovă, fostă gubernie arusească, tru aestu interval, și stat independentu, tră şcurtu kiro, s’faţi ună cu România.
Moscova, capitală comunistă, ș-u-ndreadzi revanșa. Pisti Nistru, tru un spațiu cu ună prezență aoa şi aclo a etniţloru români, moldoveni, easti athimilliusitu un stat artificial, ună ripublică autonomă tru ncurpilleaticlu ali Ucraină sovietică, neise un laborator tru cari s’ndridzea aputrusearea di cătră aruși a Moldovăllei anamisa di Prut și Nistru. Aesta avea să s’facă tru 1940, dupu ultimatlu stalinist, ţi avea la thimelliu acordurli mistico anamisa di bolșevici și naziștilli ghirmañi, cari băga zori ali Românie s’evacueadză ayoñea locurli moldave. Sovietiţlli adară ună malefică tăllitură teritorială pritu cari sudlu și nordul ali provincie românească arăchite suntu dati ali Ucraină sovietică iara a Ripublicăllei Sovietică Socialistă Moldova, nău thimilliusită, ălli si alikeaşti Transnistria, ună cumată di locu di anaparti di Nistru. Cu kirolu, aest spațiu agiumsi un avanpostu cu tendinţa expansivă a imperiului sovietic, idyealui cu atelu țaristu.
Când, tru 1991, Moldova sovietică ș-proclamă independența, cum avea faptă cata tuti ripubliţli unionale a marilui colos comunistu, rusofoñilli ditu Transnistria mută hlambura ti aribilipsirea contra a năiloru autorităț di Chișinău. Au ca agiutor ună askeri sovietică, cunuscuta Armată a XIV-a, kindurită di mult multu kiro tru Transnistria. Tru kirolu anda năulu stat independentu Moldova minduea s’anvărtuşeadză, niavânda ună askeri funcțională, aribelli miza pi ndruparea totală aliştrei askeri aruse. Cu zori s’feaţi iriñe tru aestu conflictu. Neise, s’agiumsi la dănăsearea alumtiloru și la nglliţarea aluştui conflictu. Easti un di multili conflicte ngllițate arăspândite pi teritoriul a fostăllei Uniuni Sovietică, ufilisită tora ca fuvirseari di cătră regimlu revanșard di Moscova.
Pindzearea alargu ali Ucraină di linia rusă, după celebra Revoluție portocalie, ălu mută ţentrulu ali menga și adusi ună agărşeari relativă a problemăllei transnistrene. Tru aţelu kiro, Rusia eara acăţată cu alti conflicti, maxus cu fuga ali Ucraină ditu strimtura arusă, ama la Chișinău eara un regim comunistu acutotalui devotat ali Moscovă. Problema s-mută pi mealu di nandreapta a Nistrului, la cumăndusearea ofiţială ali Ripublică Moldova. Arăsturnarea faptă nu di multu tu aestă catandisi, kirearea a alidzerloru di cătră liderlu di Chișinău pro-rus și priloarea a ipotisillei di cătră ună tiniră politiciană cu studii tru SUA adusi un alt discurs geostrategic, ama fără năstriţearea a limitilor impuse di neutralitatea practicată di Ripublica Moldova și declarată limbidu tru Constituția statului.
Declanșarea invaziillei aruse tru Ucraina, aoa şi un an, și relațiile privilegiate anamisa di România și Moldova, fac ca Transnistria a regimului separatist pro-rus sa’giungă un caz interesantu ama nilimbidu. Multi declarații apreasi s’facu anvărliga aliştei cumată di locu mardzina di mealu di nastănga a Nistrului, acăţatu di pisti trei decenii di forțe separatiste, ama nu easti limbidu cari easti miza a sinferlui tră aprinderea diznău a conflictului transnistrean. Anaparti di iţi naeţ di sţenariu absurdu, ţi implică România, ca stat membru al NATO și ali UE, nu lipseaşti s’hibă agărşită luguria că Transnistria easti teritoriu legal ali Ripublică Moldova ţi nu poate s’hibă ocupată niţi di Rusia și niţi di Ucraina.
Autoru: Marius Tiţa
Armânipsearia: Taşcu Lala