Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Brâncuși

Marli sculptor Constantin Brâncuși, pricunuscut și apreciat tru tută lume, s-amintă tru România, la Hobița, tru 1876, la 19 di şcurtu. Tru 2015, Parlamentul ali Românie apufusi ca 19 di şcurtu s’hibă, oficial, Ziua Națională Brâncuși. Cu aestă fuñie, româñilli ndregu evenimente cari yilipsescu mastea și opira a cunuscutlui sculptor. Daima fu unu spirit yiu, mplin di imaginație, stăpân pi mira a lui.

Brâncuși
Brâncuși

, 19.02.2023, 14:06

Marli sculptor Constantin Brâncuși, pricunuscut și apreciat tru tută lume, s-amintă tru România, la Hobița, tru 1876, la 19 di şcurtu. Tru 2015, Parlamentul ali Românie apufusi ca 19 di şcurtu s’hibă, oficial, Ziua Națională Brâncuși. Cu aestă fuñie, româñilli ndregu evenimente cari yilipsescu mastea și opira a cunuscutlui sculptor. Daima fu unu spirit yiu, mplin di imaginație, stăpân pi mira a lui.



După studii și ună ahuhrită di activitate artistică, dusi Paris, tru 1904. Viziunea a lui eara una modernistă, di mari impactu, ună nauă sculptură, pi cari aprăftăsi s-u exighisească multu ghini, s’hibă apreciată și s’agiungă cu anami ti şcurtu kiro. S-ampărţă di sculptura figurativă și adră creații di ună babageană furteaţă expresivă. Chiră di ţinţi dekenii ndreapsi ună opiră cari easti lugursită revoluționară, di u tuki forma și linia tră sugestia artistică a unei imagini, a unei idhei, a unei narațiuni.



Ufilisi tuti materialele tru cari s’pilkisea aoa şi ună sută di añi, tu ahuhrita a secolului XX. Modelă laspea și turnă brundzulu, pi cari, deapoa, lu șlefui niacumtinatu, s’hibă că easti transparent ică vinitu ditu teruri. Pilikisi lemnul tu tuţ añilli a lui di activitate, pilkisi şi keatra, ti ciudusearea a tutulăoru. Ică marmaru, ică keatră di arău, lă deadi formă di mindueari şi yisu, li șlefui și lă adră piedestale tut di el adrati. U ndzimină faţirea a banăllei tru imaginea a Băşearillei, sculptă Azboiurlu și Măyistra, muze și prințese, seria Domnișoarăllei Pogany.



Tru 1938, la Târgu Jiu, anălţă un monumentu ca un templu a sculpturăllleii a lui. Complexul di Târgu Jiu easti ahărdzitu ti aţeelli ţi s’feaţiră curbani tru Primlu Polimu Mondial, ncurpilleadză ”Coloana pricunuşteatillei fără di bitisită”, cunuscută maxus ca hiinda ”Coloana a tăţearillei”, ”Poarta a băşearillei”, neise un cenotaph, un murmintu tră tinirllii morță tru polimu, Aleea stoaliloru, ca niscănti clepsidre ti treaţirea a timpului și, aproapea di mealu a arăului Jiu, nsândzirat tru 1916, easti ”Measa a tăţearillei”, aţea cu 12 di stoali, câț apostalli eara deadunu cu Hristolu.



Brâncuși easti lugursitu creatorlu a sculpturăllei moderne, atelu cari lli-nviţă oamiñilli s’veadă anaparti di forma fizică și s’akicăsească muşuteaţa a minduearillei. Aoa şi 110 ani, Brâncuși fu vedeta Armory Show, prima mari expoziție di artă modernă ditu Statele Unite ale Americii. Tru volta a lor pritu Europa, tru cari adună lucrări di artă modernă, giunească și revoluționară, reprezentanțăllii a artiștilor americani, organizatorllii a marilui eveniment, agiumsiră prota ş-prota, tru atelierlu al Brâncuși di Paris. Fu ahuhrita a unei muşeată pirmituseari di vreari anamisa di Brâncuși și americañilli cari îlu tiñisescu pănu di mardzină şi asăndză.



Dealihea, nă aduţemu aminti di Telebrul proces mutrindalui calitatea artistică, și nu industrială, a sculpturăllei al Brâncuși, am acara va lu-videmu cata pi un abil procedeu di impunere publică, va s’akicăsimu altă turlie efectili a aluştui proces. Americanii — artiștii, colecționarllii, publicul — lu tiñisiră pi Brâncuși și avem tora multi opera a lui tru mărloi muzee și tru colecțiile leghendare ali Americă. Cadealihea, nu maş americañilli lu tiñisescu artistul amintatu tru Hobița Gorjului, aoa şi aproapea un secol şi giumitati.



La Paris, atelierlu a luieasti prezentat tru ună expunere di geami, ași cum eara el minduitu și bănatu di Brâncuși. Tru un udă suntu hălăţli a lui, aţeali veclli di anda-I lumea ică aparate di arada astăndză și cari exista nica şi tru kirolu a lui. Tru un altu udă, suntu ghipsuri, copii și formi incipiente ică variante a născăntoru lucrări a lui. A deapoa tu ună altă sală, mari și analtă, cu multi sculpturi, iu băneadză tută lumea fantastică a artăllei a lui, cu zorea va s’vedz, ndirsitu, tru unu kiuşe, apatlu pi cari bănă și Brâncuși, sculptorlu amintat Hobița și arihătipsitu tră daima la Paris.




Autoru: Marius Tiţa


Armânipsearea: Taşcu Lala




Foto: Marius Tița/RRI
Focus Sunday, 10 November 2024

Mururli a Berlinlui

Aoa şi 35 di añi, tru noaptea di 9 cătă 10 di brumaru, tru 1989, Murlu a Berlinlui numata eara ună lăhtărseari și nitriţeari a sinurlui cari...

Mururli a Berlinlui
foto: Radio Chișinău
Focus Monday, 28 October 2024

Tsi aleadzi Republica Moldova

Ca daima, istoria tuti li exighiseaşti. Locărli anamisa di Prutu și Nistru, ţi u yilipsescu, tru linii cabaia mări, actuala Republică Moldova,...

Tsi aleadzi Republica Moldova
Foto: Mohammed Ibrahim / unsplash.com
Focus Sunday, 13 October 2024

Un an

S-umplu un an di cându aproapea ună sută di oamiñi, israelieañi, suntu țănuț ostatiţ tru Gaza, tru zona palestiniană autonomă. Fură 250,...

Un an
Budapesta, agudită di apa mari di pi Dunaru cari va s’agiungă tru România stămâna yinitoari / Foto: Agerpres
Focus Wednesday, 25 September 2024

Apă și focu

După ună veară di focu, cu recorduri di căldură surpati unu dupu alantu, Europa s’ampuliseaşti cu mări nicări. Căldura cabaia mari adusi...

Apă și focu
Focus Monday, 16 September 2024

Arifugarea

Expoziția ari maş trei picturi. Atea ţi easti tu mesi ari cama di 12 meatri lundzimi și easti analtă di 3 meatri ş-cama. Tu capu, tru unghilu...

Arifugarea
Focus Wednesday, 11 September 2024

Polimlu, atumţea și adză

Topili cad pisti casi, di vatămă oamiñi, tiniri și auşi, cilimeañi și părințălli a lor. Oamiñilli alagă, s’ascundu, s’ascapă cu...

Polimlu, atumţea și adză
Focus Monday, 12 August 2024

Olimpiada

Acă pari s’hibă ună antribari di cilimeanu, neise, tutu ţi s’faţi cu olimpiada cându s’bitisescu antriţerli sportivi olimpiţi? Multu...

Olimpiada
Focus Sunday, 04 August 2024

Nu ari nădie tră irine

Nu mata băneadză oamiñi cari s-aibă vidzută iriñea tu Orientulu di Aproapea. Și antribarea desi fu vără oară iriñe tru aestă reghiuni...

Nu ari nădie tră irine

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company