Brâncuși
Marli sculptor Constantin Brâncuși, pricunuscut și apreciat tru tută lume, s-amintă tru România, la Hobița, tru 1876, la 19 di şcurtu. Tru 2015, Parlamentul ali Românie apufusi ca 19 di şcurtu s’hibă, oficial, Ziua Națională Brâncuși. Cu aestă fuñie, româñilli ndregu evenimente cari yilipsescu mastea și opira a cunuscutlui sculptor. Daima fu unu spirit yiu, mplin di imaginație, stăpân pi mira a lui.
Marius Tiţa, 19.02.2023, 14:06
Marli sculptor Constantin Brâncuși, pricunuscut și apreciat tru tută lume, s-amintă tru România, la Hobița, tru 1876, la 19 di şcurtu. Tru 2015, Parlamentul ali Românie apufusi ca 19 di şcurtu s’hibă, oficial, Ziua Națională Brâncuși. Cu aestă fuñie, româñilli ndregu evenimente cari yilipsescu mastea și opira a cunuscutlui sculptor. Daima fu unu spirit yiu, mplin di imaginație, stăpân pi mira a lui.
După studii și ună ahuhrită di activitate artistică, dusi Paris, tru 1904. Viziunea a lui eara una modernistă, di mari impactu, ună nauă sculptură, pi cari aprăftăsi s-u exighisească multu ghini, s’hibă apreciată și s’agiungă cu anami ti şcurtu kiro. S-ampărţă di sculptura figurativă și adră creații di ună babageană furteaţă expresivă. Chiră di ţinţi dekenii ndreapsi ună opiră cari easti lugursită revoluționară, di u tuki forma și linia tră sugestia artistică a unei imagini, a unei idhei, a unei narațiuni.
Ufilisi tuti materialele tru cari s’pilkisea aoa şi ună sută di añi, tu ahuhrita a secolului XX. Modelă laspea și turnă brundzulu, pi cari, deapoa, lu șlefui niacumtinatu, s’hibă că easti transparent ică vinitu ditu teruri. Pilikisi lemnul tu tuţ añilli a lui di activitate, pilkisi şi keatra, ti ciudusearea a tutulăoru. Ică marmaru, ică keatră di arău, lă deadi formă di mindueari şi yisu, li șlefui și lă adră piedestale tut di el adrati. U ndzimină faţirea a banăllei tru imaginea a Băşearillei, sculptă Azboiurlu și Măyistra, muze și prințese, seria Domnișoarăllei Pogany.
Tru 1938, la Târgu Jiu, anălţă un monumentu ca un templu a sculpturăllleii a lui. Complexul di Târgu Jiu easti ahărdzitu ti aţeelli ţi s’feaţiră curbani tru Primlu Polimu Mondial, ncurpilleadză ”Coloana pricunuşteatillei fără di bitisită”, cunuscută maxus ca hiinda ”Coloana a tăţearillei”, ”Poarta a băşearillei”, neise un cenotaph, un murmintu tră tinirllii morță tru polimu, Aleea stoaliloru, ca niscănti clepsidre ti treaţirea a timpului și, aproapea di mealu a arăului Jiu, nsândzirat tru 1916, easti ”Measa a tăţearillei”, aţea cu 12 di stoali, câț apostalli eara deadunu cu Hristolu.
Brâncuși easti lugursitu creatorlu a sculpturăllei moderne, atelu cari lli-nviţă oamiñilli s’veadă anaparti di forma fizică și s’akicăsească muşuteaţa a minduearillei. Aoa şi 110 ani, Brâncuși fu vedeta Armory Show, prima mari expoziție di artă modernă ditu Statele Unite ale Americii. Tru volta a lor pritu Europa, tru cari adună lucrări di artă modernă, giunească și revoluționară, reprezentanțăllii a artiștilor americani, organizatorllii a marilui eveniment, agiumsiră prota ş-prota, tru atelierlu al Brâncuși di Paris. Fu ahuhrita a unei muşeată pirmituseari di vreari anamisa di Brâncuși și americañilli cari îlu tiñisescu pănu di mardzină şi asăndză.
Dealihea, nă aduţemu aminti di Telebrul proces mutrindalui calitatea artistică, și nu industrială, a sculpturăllei al Brâncuși, am acara va lu-videmu cata pi un abil procedeu di impunere publică, va s’akicăsimu altă turlie efectili a aluştui proces. Americanii — artiștii, colecționarllii, publicul — lu tiñisiră pi Brâncuși și avem tora multi opera a lui tru mărloi muzee și tru colecțiile leghendare ali Americă. Cadealihea, nu maş americañilli lu tiñisescu artistul amintatu tru Hobița Gorjului, aoa şi aproapea un secol şi giumitati.
La Paris, atelierlu a luieasti prezentat tru ună expunere di geami, ași cum eara el minduitu și bănatu di Brâncuși. Tru un udă suntu hălăţli a lui, aţeali veclli di anda-I lumea ică aparate di arada astăndză și cari exista nica şi tru kirolu a lui. Tru un altu udă, suntu ghipsuri, copii și formi incipiente ică variante a născăntoru lucrări a lui. A deapoa tu ună altă sală, mari și analtă, cu multi sculpturi, iu băneadză tută lumea fantastică a artăllei a lui, cu zorea va s’vedz, ndirsitu, tru unu kiuşe, apatlu pi cari bănă și Brâncuși, sculptorlu amintat Hobița și arihătipsitu tră daima la Paris.
Autoru: Marius Tiţa
Armânipsearea: Taşcu Lala