Ti Cărciunu, nă lomu comata di libirtati
Marius Tiţa, 26.12.2022, 10:28
Tră româñi, Cărciunlu yini cu aduţearea aminti a Revoluțillei anticomunisti ditu 22 Andreu 1989. Tru aţea dzuuă, dictatorlu comunistu Nicolae Ceaușescu fiudzi ditu sediul a lui ghini viglleatu di București, sumu zorea a protestilor tut ma mări a românilor. Tuti avea ahurhită Timișoara, la 15 di andreu 1989, cându oamiñilli isiră ti prota oară pi geadei. Armata și poliția politică a comuniștilor, lăhtăroasa Securitate, vrură s-u kiseadză tru sândză alumta a lor și oamiñilli fură tufikisiţ, pi geadei, tru protestili a loru iriñeatiţi. Nu putu s’hibă ţănutu secretlu ti aesti crime, acă represiunea feaţi mări gaereţ, neise babageani. La 21 di andreu 1989, demonstrația pi cari Ceaușescu u ndreapsi București tră ş-amintă andruparea populară, anyisata tru cari nica pistipsea, s-aşţă contra a lui. Oamiñilli aduși cu zorea la mitinglu al Ceaușescu agiumsiră s’hibă protestatari, fură tufikisiţ și călcaț di camioanili ali askeri. Represiunea agiumsi lăhtăroasă, tru aţea ditu soni noapti a regimlui comunistu tru România. Ama a daua dzuuă, viniri, 22 di andreu 1989, a protestatarilor martirizați tru lăhtăroasa noapte ditu misuhorea-a căsăbălui lă si adăvgară tut ma mulță bucureasteni cari loară cu asalt, arada-arada, sediul al Ceaușescu. Dictatorlu și nicukira-a lui ascăpară căţe decolară cu elicopterlu di pi anvilimintulu a casillei, niheamă ma ninti ca protestatarllii să-lli agiungă. Ascăpară ama nu ti mltu kiro. Tru şcurtu kiro după ţi aterizară, pi câmpu, fură arestaț di autoritățile ţi avea tricută di partea Revoluțillei și după un controversat proces fură executați, Nicolae și Elena Ceaușescu, tamamu tru dzuua di Cărciunu a anlui 1989.
Cum tru kirolu a comunismului alimentele eara raționalizate și sărbătorli religioase nu avea izini să s’ţănă, cu ună pizueari duriroasă româñilli ngrăpsiră pi mururi: Ti Cărciunu, nă lomu comata di libirtati!. Tru tut aestu kiro, tru văsilie s’duţea alumti cu un dușman nividzutu ama multu hăirlăticu. Oamiñilli murea tufikisiţ, tru drame lăhtăroasi și ună babageană incertituditue. S’feaţiră multi alathusi, s’cilăstăsea ti aduţearea diznou a regimlui, să zbura tut cama pi largu ti implicarea a născăntoru servicii secrete xeani, nica şi ti participarea armată a născăntoru cetățeni sovietiţ intraț tru România ca turiști, nica si a niscăntoru trupi speţiale xeani ţi avea scupolu s’lu veaglle Ceaușescu și regimlu a lui. Româñilli dusiră alumta, ma largu pi geadei, cu căftarea “Libirtati!” și “Mpadi cu comunismul!”. Andicra di cădearea a comunismului tru alti stati ditu Estul comunistu – Ungaria, Germania di Est, Polonia, Cehoslovacia di atumţea, tru România alăxearea s’feaţi multu preşcav, cu alithealui alumti și multi curbăñi, cu multe victime.
Viniră deapoa ani grei, ndilicaţ, tru cari România armasi maş ea goală, fără agiutoru, nu eara acăţată tru isapi, tru ună tranziţie cătă democrație și economia di piață multu dureroasă și cu mări hărgi. Organizația comunitară europeană dizvărtea programe di andrupari ali Ungarie și Polonie ama ti România nu avea niţi barium ună atenție ţi s’hibă duri. Tru aestu kiro, la Est, marli viţinu sovietic s’ampulisea cu convulsii piriculoase cari dusiră, neise, la surparea-a aluştui “babageanu cu cicioari di laspi”, cum eara număsitu tru Vest. Istoriţlli aflară akicăsearea secretă anamisa di Churchill și Stalin cari alăsa, ti bitisita a Doilui Polimu Mondial, Estul a Europăllei sumu control ali Moscovă, tru diferite procentaje, România avânda taxiratea a nai ma marlui tru favoarea URSS.
Vocația și vrearea a românilor s-băgară tru practico dinăoară cu aderarea la NATO, tru 2004, și la Uniunea Europeană, tru 2007. România easti perfect integrată și llia parti la bana a aţiloru dauă organizații emblematice a statilor democrate ditu Europa și regiunea nord-atlantică. Ti amărtie, cu niheamă ninti ta s’umplă 33 di ani di la elibeararea românilor di sumu comunismu, un rateu ti turlia cumu lucreadză Uniunea Europeană năpoi nă adusi aminti di kirolu ca ti ciudie di ma ninti a dictatlui extern. Easti zborlu cadealihea ti eșuarea integrarillei ali României și Vărgărie tru structura Schengen a Uniunillei Europeni di itia a votlui cabaia negativ a unui stat, a unui singur stat, un partener ditu aestu proiect di unire a continentului tră irini și progres. Tru aestu kiro, la sinurlu ali României, cari easti și sinurlu a Uniunillei Europeane, s’duţi ma largu unu polimu di agresiune di mari piriclliu acă nu easti aşi dukimăsitu tru cancelariile ţi nu kivernisescu sinuri externi ali Uniuni.
Autoru: Marius Tiţa
Armânipsearea: Taşcu Lala