Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Sărbătoari națională


Sărbătoari națională
Sărbătoari națională

, 04.12.2022, 17:36


La 1 di Andreu, România sărbăturisaşti Dzuua a llei Națională. Prota oară, aestă dzuuă fu această dzuuă a fost sărbăturisită, ca dzuuă națională oficială, tru anlu 1990. Până la Revoluția anticomunistă ditu 1989, dzuua națională fu sărbăturisită la 23 august, dzuua tru cari, tru 1944, România u-avea curmată alianța cu Germania și s’făţea ună cu forțili antifasciste. Cu alti zboară, avea şuţătă armili contra ali Germanie hitleristă și ali Ungarie hortyste și lli-andrupa Aliațlli.



Și 1 Andreu easti un momentu istoric. Tru aestă dzuuă, tru 1918, românii ditu spațiul a fostului Imperiu austro-ungar ș’pitricură delegațllii, riguros alepţă, la Alba Iulia, iu apufusiră, tru unanimitate, să s’facă ună cu Regatlu ali Românie. Eara bitisita a unui an teribil, bitisita a Primlui Polimu Mondial, cari alăxi acutotalui lumea. Până la Marea Adunare a românilor di la Alba Iulia, tru idyiulu an, 1918, românii ditu Basarabia și aţelli ditu Bucovina s’avea adunată şi apufusiră, tutunăoară, să s’facă ună cu România. La 1 di andreu 1918 s’bitisea un proces plebiscitar di unire cu România a provinciilor bănati ditu vicllimi și majoritar di români, aflate până atumţea sumu ocupația a niscăntoru imperii kiruti dupu polimu. Alikearea-a aluştoru teritorii fu pricunuscută di Congreslu di irine di la Paris, ahurhitu tru 1919.



Aoa şi un secol, tru 1922, văsillelu Ferdinand și văsiloañea Maria, cari cumăndusiră România tru aţelli doi ani di polimu, fură ncurunaţ cu mari tiñie la Alba Iulia, marcând ase evoluția a unlui stat român vărtosu și democrat. Fu ună perioadă di evoluții aleapti, di dizvoltare economică, socială și culturală fără precedentu. Tru 1990, tru kirolu mplinu di harauuă ama și di dramatism di după cădearea a comunismului, cându românii căfta unitatea, Dzuua Unirillei agiumsi s’hibă Dzuuă Națională. Eara un moment di mari harauuă patriotică, surparea a comunismului, a dictatorlui Nicolae Ceaușescu, ţi eara faptă cu virsari di sândzu. Atumţea s-apufusi ca imnu național cânticlu “Disteaptă-ti, române!”. Manifestărli ndreapti ti Dzuua Națională, la 1 Andreu, dizvărtiti București ică la Alba Iulia, fură ancărcate di momentul tru cari România și Europa eara. Disputili politiţi daima alăsară damca pi aesti momenti speţiale. Pregătirea aderarillei la NATO și la Uniunea Europeană adusi subiectele europene și nord-atlantiţi tru conțănirea a marillei sărbătoari.



Tru 2018, anlu a Centenarlui Marillei Uniri, dzuua di 1 Andreu avu semnificații speţiale. S-umplea un secol di la Marea Adunare a românilor cari, la Alba Iulia, votară unirea cu România, alăxinda acutotalui mira alustui populu. Tută România amintă tru aești ani, di după cădearea comunismului, la 22 andreu 1989. Tru aestu kiro easti un partener esențial ali Alianță nord-atlantică, maxus tru contextul andilicat a polimului di la sinurli a llei.



Tru aestu an, sărbătoarea națională di la 1 Andreu avu și ună masti cu hăiri, vinită di la Rabat, tru Maroc. Aclo s-adună Comitetlu Interguvernamental tră Salvgardarea a Patrimoniului Cultural Imaterial al UNESCO și votă ca ia românească, număsită “cămeașa cu altiţă”, s’hibă tricută tru Lista-a Patrimoniului Imaterial ali Umanitati. Dosarlu votat tamama tru 1 di andreu avu numa “Arta bluzăllei tradițională cu broderie pi anumiru (altiță) – elementu a idintitatillei culturale tru România și Ripublica Moldova”, și fu susţănut di București și Chișinău. Ia românească agiumsi s’hibă multu cunuscută tru tută lumea, tru kirolu ditu soni, hiinda purtată tru lenu turlii di ucazi ama maxus ti Dzuua Națională.



Autoru: Marius Tiţa


Armânipsearea: Taşcu Lala




Foto: Marius Tița/RRI
Focus Sunday, 10 November 2024

Mururli a Berlinlui

Aoa şi 35 di añi, tru noaptea di 9 cătă 10 di brumaru, tru 1989, Murlu a Berlinlui numata eara ună lăhtărseari și nitriţeari a sinurlui cari...

Mururli a Berlinlui
foto: Radio Chișinău
Focus Monday, 28 October 2024

Tsi aleadzi Republica Moldova

Ca daima, istoria tuti li exighiseaşti. Locărli anamisa di Prutu și Nistru, ţi u yilipsescu, tru linii cabaia mări, actuala Republică Moldova,...

Tsi aleadzi Republica Moldova
Foto: Mohammed Ibrahim / unsplash.com
Focus Sunday, 13 October 2024

Un an

S-umplu un an di cându aproapea ună sută di oamiñi, israelieañi, suntu țănuț ostatiţ tru Gaza, tru zona palestiniană autonomă. Fură 250,...

Un an
Budapesta, agudită di apa mari di pi Dunaru cari va s’agiungă tru România stămâna yinitoari / Foto: Agerpres
Focus Wednesday, 25 September 2024

Apă și focu

După ună veară di focu, cu recorduri di căldură surpati unu dupu alantu, Europa s’ampuliseaşti cu mări nicări. Căldura cabaia mari adusi...

Apă și focu
Focus Monday, 16 September 2024

Arifugarea

Expoziția ari maş trei picturi. Atea ţi easti tu mesi ari cama di 12 meatri lundzimi și easti analtă di 3 meatri ş-cama. Tu capu, tru unghilu...

Arifugarea
Focus Wednesday, 11 September 2024

Polimlu, atumţea și adză

Topili cad pisti casi, di vatămă oamiñi, tiniri și auşi, cilimeañi și părințălli a lor. Oamiñilli alagă, s’ascundu, s’ascapă cu...

Polimlu, atumţea și adză
Focus Monday, 12 August 2024

Olimpiada

Acă pari s’hibă ună antribari di cilimeanu, neise, tutu ţi s’faţi cu olimpiada cându s’bitisescu antriţerli sportivi olimpiţi? Multu...

Olimpiada
Focus Sunday, 04 August 2024

Nu ari nădie tră irine

Nu mata băneadză oamiñi cari s-aibă vidzută iriñea tu Orientulu di Aproapea. Și antribarea desi fu vără oară iriñe tru aestă reghiuni...

Nu ari nădie tră irine

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company