Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

România, di 15 di añi tru UE

Aoa şi 15 di añi, prota dzuuă a anlui 2007 aduţea ali Românie şampañia ti aderarea la Uniunea Europeană. S’bitisea un proţes lungu şi ndilicatu, ahurhea nica unu, ma limbidzu şi ma hăirlăticu. Putem să spunemu că tuti ahurhiră unăoară cu avinarea a regimlui comunist, tru andreu 1989, şi dişcllidearea a Româniille cătă scena internaţională. Eara mult ti recuperari, regimlu Ceauşescu ankisea, tru añilli ditu soni ună izolare tutu ma sertă.

România, di 15 di añi tru UE
România, di 15 di añi tru UE

, 10.01.2022, 20:49


Di tu ahurhită, după cădearea a comunismului, româñilli ş’băgară ca scupo strategic aderarea la NATO şi la Comunitatea economică europeană, cum u-avea numa, atumţea, Uniunea Europeană di adză. Părea un scupo giunescu ama, pănu tu soni, eara ună nădie di arada. Democratizarea a văsiliillei şi triţearea la economia di păzari eara procese niacumtinati şi simfuni cu sinferlu naţional, tru ndilicata perioadă a “tranziţiillei”. Aestă aleadziri a românilor fu daima vulusită pritu sondaje di opinie iu eara tricuţ cu nai ma marea andrupari ti integrarea europeană.



Tu andreu 1999, la 10 añi di la Revoluţia anticomunistă, România fu călisită s’ahuhrească păzărăpserli di aderare. Proţeslu fu unu mltu ghini ndreaptu, păzărăpserli s’ţănea tu ligătură cu niscănti dosare mutrinda născănti domenii cari, unăoară lugursiti tiñisiti, eara bitisiti şi angrica ca un punctu amintatu. Tru apriiuru 2005, tratatlu di aderari a Româniillei la Uniunea Europeană fu simnatu, Luxemburg, iara, după ratificarea di cătră statili membre ale UE, 25 tru aţel kiro, s’băgă tru practico la 1 di yinaru 2007.


După 15 añi, tute aesti zdrunţinări suntu istorie, şi ună nauă istorie, a proţloru añi añi tru UE, fu angrăpsită. Cu15 di añi ş-cama, atelli fără di nădie şi atelli cari alidzea catandisili nilimbidz, căfta ca aderarea s’hibă amânată, tră aţea că România ghi taha nu eara ndreaptă. Anamisa di argumentele pro-aderari di atumţea eara şi experienţa a alăntor văsilii cari spunea că, di năuntru, convergenţa cu politiţli europene poate s’hibă ma ghini agiumtă tu scupo. Di 15 añi, România recupereadză decalajele andicra di media orgañizaţiillei cu niscănti di tu nai ma dizvoltate state ditu lume. Tutunăoară, România s’integreadză şi funcţioneadză tru ună orgañizaţie europeană complexă cari ma largu easti tu creaştiri.


Uniunea Europeană nu şeadi ici, nu aşteaptă pi vărnu, maxusu că mediu internaţional cunoaşte ună dinamică excepţională şi s’confruntă cu crize niaşteptate şi multu serti. Ti ma pţăn di doi añi di la aderari, omenirea s-ampulisi cu ună criză economică globală, izbucnită tru agust 2008, tru SUA, ama cari zñiipsi şi statele UE.


Ieşearea ali Mari Britañii ditu Uniunea Europeană, primlu eveniment di aestă turlie, easti ună nauă catandisi ndilicată ţi lipsea s’hibă kivernisită di orgañizaţia europeană, tru cari şi România easti membră.


S’nu agărşimu că, tru prima giumitate a anlui 2019, România u avu preşedenţia a Consiliului Uniunillei europene, tră prota oară, şi u feaţi cu hăiri.


Ti amărtie, ditu şingirlu a criziloru ahăndoasi cu cari s-ampulisi Europa şi duñeaua tută yini şi pandimia di COVID 19 ţi u triţemu şi tu aestu kiro.


Isapea a aţiloru 15 añi di la aderarea la Uniunea Europeană easti multu bună, şi nu putea altă turlie s’hibă. Fondurli europene tră aţea că dizvoltare, sum len turlii di cadre şi forme, ti bună fură şi adusiră progres tru România. Cu date concrete, Produslu Intern Brut ali Românie s-triplă, tru sumă totală, iara pi cap di bănătoru agiumsi di aproapea patru ori ma mare. Anaparti di andruparea financiară hăirlătică, ari politici tru tute domeniile economice şi sociale, nica şi di securitate şi di apărare, cari agiutară cabaia ti dizvoltarea şi modernizarea a Româniillei. Şi racordarea a Româniillei la valorli europene easti dit nai ma bune, aesta hiinda, neise, filosofia tră tută politica integratoare a Uniunilli Europene, ahărdzită ti irini şi prucukie, cu tiñisearea-a ndrepturilor di thimelliu a omlui şi prezenţa activă pi sţena internaţională.



Autoru: Marius Tiţa


Armânipsearea: Taşcu Lala




Arifugarea, lucrarea adrată di Eugen Raportoru
Focus Monday, 16 September 2024

Arifugarea

Expoziția ari maş trei picturi. Atea ţi easti tu mesi ari cama di 12 meatri lundzimi și easti analtă di 3 meatri ş-cama. Tu capu, tru unghilu...

Arifugarea
Foto: LukasJohnns / pixabay,com
Focus Wednesday, 11 September 2024

Polimlu, atumţea și adză

Topili cad pisti casi, di vatămă oamiñi, tiniri și auşi, cilimeañi și părințălli a lor. Oamiñilli alagă, s’ascundu, s’ascapă cu...

Polimlu, atumţea și adză
cercuri olimpice sursa foto pixabay
Focus Monday, 12 August 2024

Olimpiada

Acă pari s’hibă ună antribari di cilimeanu, neise, tutu ţi s’faţi cu olimpiada cându s’bitisescu antriţerli sportivi olimpiţi? Multu...

Olimpiada
Foto: pixabay.com
Focus Sunday, 04 August 2024

Nu ari nădie tră irine

Nu mata băneadză oamiñi cari s-aibă vidzută iriñea tu Orientulu di Aproapea. Și antribarea desi fu vără oară iriñe tru aestă reghiuni...

Nu ari nădie tră irine
Focus Tuesday, 23 July 2024

NATO 75

Alăncitu tru 1949, căndu duñeaua ş-yinea tru ori după un lăhtărosu Polimu Mondial, NATO nu para avu parti di yiurtuseri hărăcoapi. Prota...

NATO 75
Focus Wednesday, 03 July 2024

Alidzeri tru lumi

Nă anviţămu ahătu ghini cu aestu proţesu electoral că numata ălli videmu dimensiuñile şi măreaţa. Easti maş elu, aestu sistem parlamentar...

Alidzeri tru lumi
Focus Tuesday, 04 June 2024

Anglliţarea a polimiloru di mari hearbiri

Acă agiumsiră pi arada, dzuuă di dzuuă, aţeali dauă polimi ţi suntu tu amprotusa cu hăbărli di cathi dzuuă, aţelu ditu Ucraina și alantu...

Anglliţarea a polimiloru di mari hearbiri
Focus Sunday, 04 February 2024

Protestu

Tu unâ vâsilíi cu dimucrațíi funcționalâ ș-di tradițíi, nu lipseaști s-aibâ protestu. Nu că nu lipseaști s-facâ, ama că suțietatea...

Protestu

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company