Cărciunu şi Cumitie
Cumitia Română anticomunistă ditu andreu 1989 plăscăni Timișoara, la 15 di andreu. Catandisea di mintireaşi ditu tută văsilia eara țănută sum control di un aparat represiv și ună societate ţi nu avea nai ma elementare ndrepturi a omlui. Tru tută Europă di Est, comuniștilli u alăsa putearea, ma mult i ma puțăn iriñeaticu, inventânda-lui, atumţea, zborlu di revoluție, ună combinație di revoluție și reformă. Maş tru România, ama, lucărli acăţară calea greauă, sândziroasă. Nicolae Ceaușescu făţea tutu ţi eara di căuli s’nu s’alăxească ici ţiva, ca văsilia s’armână tru idyea formulă ngllițată di dictatură stalinistă. Timișoara plăscănti di ansări scănteua cari declanșă cumitia populară cari dusi la cădearea al Ceaușescu și a regimlui comunist. La 22 di andreu 1989, populația ţi muta capu București lu avină dictatorlu, cari fudzi tu oara ananghi, cu un elicopter ţi zorlea azbuiră di pi sediul central al Partidului Comunist, singurlu ditu România di atumţea, conducător la tută societatea. Tu şcurtu kiro, ama, fuga haotică a nicukirloru Elena și Nicolae Ceaușescu dănăsi, elli hiinda arestațidi miliția ţi tricu di partea a cumitiillei anticomuniste. Tră siguranță, aţelli doi lidiri comuniști ali Românie fură predaț ali armată.
Marius Tiţa, 27.12.2021, 20:54
Cumitia Română anticomunistă ditu andreu 1989 plăscăni Timișoara, la 15 di andreu. Catandisea di mintireaşi ditu tută văsilia eara țănută sum control di un aparat represiv și ună societate ţi nu avea nai ma elementare ndrepturi a omlui. Tru tută Europă di Est, comuniștilli u alăsa putearea, ma mult i ma puțăn iriñeaticu, inventânda-lui, atumţea, zborlu di revoluție, ună combinație di revoluție și reformă. Maş tru România, ama, lucărli acăţară calea greauă, sândziroasă. Nicolae Ceaușescu făţea tutu ţi eara di căuli s’nu s’alăxească ici ţiva, ca văsilia s’armână tru idyea formulă ngllițată di dictatură stalinistă. Timișoara plăscănti di ansări scănteua cari declanșă cumitia populară cari dusi la cădearea al Ceaușescu și a regimlui comunist. La 22 di andreu 1989, populația ţi muta capu București lu avină dictatorlu, cari fudzi tu oara ananghi, cu un elicopter ţi zorlea azbuiră di pi sediul central al Partidului Comunist, singurlu ditu România di atumţea, conducător la tută societatea. Tu şcurtu kiro, ama, fuga haotică a nicukirloru Elena și Nicolae Ceaușescu dănăsi, elli hiinda arestațidi miliția ţi tricu di partea a cumitiillei anticomuniste. Tră siguranță, aţelli doi lidiri comuniști ali Românie fură predaț ali armată.
Tru dzuua di 25 andreu, s’feaţi un proces minutişu și aţelli doi, Elena și Nicolae Ceaușescu, stăpâñilli di până atumţea ali Române, fură executaț tru ayuñie. Ditu atea oară, numata putea s’tragă năpoi, căţe, multu pi zorea și cu mari pidimo, româñilli u znuiră democrația, societatea pluralistă și economia di piață. Tru ateali momente, puțăni dukiră că 25 andreu easti tamam dzuua tu cari românii, creștini ortodocși, sărbătirisescu Cărciunlu, dzuua luñinată ti Amintarea a Hristolui. Ca iţi regim comunist, și aţelu ditu România fu unu ateu, baş contra a băsearicăllei. Tru kirolu ditu zoni, invocânda sistematizarea comunistă a căsăbadzloru, multe biseriţ, cu ună istorie copleșitoare, fură asparti. Baş Casa Popului și Bulevardul Victoria Comunismului, construcții babageani, lăhtăroase, inspirate di megalomania a regimurilor comunisti ditu China și Coreea di Nord, s-anălţară pi aspărdzearea a născăntoru băseriţ și mănăstiruri. Tru comunism, sărbătorli religioase, nica şi Cărciunuul, nu eara sărbători oficiale, s’lucra tru tute unitățile societatillei comuniste, tră s’arucă tu aumbră specificul aliştei dzuuă. Iara Cărciunuul, sărbătorit totna tu 25 andreu, putea s’cadă tru iţi dzuuă a stămânăllei, andicra di Paști, cari yini daima tru ună dumănică.
Tru 1989, româñilli sărbăturisiră primlu Cărciunu elefterisitu, tru ună catandisi nisigura, pi geadei s’amina tufeki, un inamic nividzut și niţi până adza aflat aduţea ună mintireaşi lăhtăroasă iara la televiziunea eliberată di propaganda comunistă s’tăxea un film di lăhtari, giudicaria și executarea a Ceaușeștilor. Mulță nu ștea I avea agărşită di Cărciunu, colindile s’avea mutată di Revelion, Pap Cărciunu fu alăxitu cu Pap Cingrimi, cari tut di Revelion yinea. Tut atumţea s’armătusea și bradlu și tut atumţea, di Revelion, s’dădea adyi di la lucru și s’băga pi păzari purticălli I nica şi banani. Executarea a Ceaușeștilor tru dzuua tru cari s’yiurtusea Cărciunlu, tru 1989, mu mutrită altă turlie. Născănţă minduescu că adusi unu blastem ţi dusi la tute lucărli cari dusiră slabu tru dekeniul ali tranziție, aţelu ditu soni secolu XX. Alțălli minduescu că fu pideapsa tră aţelli cari asparsiră băseriţ și vrură s’aspargă pistea a oamiñilor. După 32 di ani, cându avem bărnuri tru mplină activitate cari nu bănară tu aţelu kiro, videm că nibunilla comunistă fu agărşită, a deapoa Cărciunlu easti un eveniment excepțional, tutu ma importantu tră societate, cu tuti iriñieatiţli și consumatoristele a lui excese, ama și cu spiritul caracteristic. Cilimeañilli a cilimeañiloru di aoa şi 32 di ani nu akicăsescu mari lucru ditu trăñipsearea comunistă a Româniillei, semnu limbidu că s-vindică, alliumtrea, băneadză pănu di mardzină muşeatili dzăli ti di Cărciunu, lu-așteaptă Paplu cu dhoară, află adeţ și obiceiuri pi cari comunismul nu putu s’li aspargă, nveață cântiţi și colindi, și, așa cum spun eale, nu agărşescu s’hibă buñi.
Protlu Cărciunu elefteru, atelu ditu 1989, cându Cumitia anticomunistă organiză giudicarea și executarea a Ceaușeștilor, ncllisi aistu capitol laiu, pitricu tută pirmitusearea tru manualili di istorie și alăsă normalitatea s’nă intră tu bană şi dukeari. Tru 1989, la 25 andreu, s-bitisi Cumitia și nye Cărciunlu
Autoru: Marius Tiţa
Armânipsearea: Taşcu Lala