Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Cărciunu şi Cumitie

Cumitia Română anticomunistă ditu andreu 1989 plăscăni Timișoara, la 15 di andreu. Catandisea di mintireaşi ditu tută văsilia eara țănută sum control di un aparat represiv și ună societate ţi nu avea nai ma elementare ndrepturi a omlui. Tru tută Europă di Est, comuniștilli u alăsa putearea, ma mult i ma puțăn iriñeaticu, inventânda-lui, atumţea, zborlu di revoluție, ună combinație di revoluție și reformă. Maş tru România, ama, lucărli acăţară calea greauă, sândziroasă. Nicolae Ceaușescu făţea tutu ţi eara di căuli s’nu s’alăxească ici ţiva, ca văsilia s’armână tru idyea formulă ngllițată di dictatură stalinistă. Timișoara plăscănti di ansări scănteua cari declanșă cumitia populară cari dusi la cădearea al Ceaușescu și a regimlui comunist. La 22 di andreu 1989, populația ţi muta capu București lu avină dictatorlu, cari fudzi tu oara ananghi, cu un elicopter ţi zorlea azbuiră di pi sediul central al Partidului Comunist, singurlu ditu România di atumţea, conducător la tută societatea. Tu şcurtu kiro, ama, fuga haotică a nicukirloru Elena și Nicolae Ceaușescu dănăsi, elli hiinda arestațidi miliția ţi tricu di partea a cumitiillei anticomuniste. Tră siguranță, aţelli doi lidiri comuniști ali Românie fură predaț ali armată.

Cărciunu şi Cumitie
Cărciunu şi Cumitie

, 27.12.2021, 20:54

Cumitia Română anticomunistă ditu andreu 1989 plăscăni Timișoara, la 15 di andreu. Catandisea di mintireaşi ditu tută văsilia eara țănută sum control di un aparat represiv și ună societate ţi nu avea nai ma elementare ndrepturi a omlui. Tru tută Europă di Est, comuniștilli u alăsa putearea, ma mult i ma puțăn iriñeaticu, inventânda-lui, atumţea, zborlu di revoluție, ună combinație di revoluție și reformă. Maş tru România, ama, lucărli acăţară calea greauă, sândziroasă. Nicolae Ceaușescu făţea tutu ţi eara di căuli s’nu s’alăxească ici ţiva, ca văsilia s’armână tru idyea formulă ngllițată di dictatură stalinistă. Timișoara plăscănti di ansări scănteua cari declanșă cumitia populară cari dusi la cădearea al Ceaușescu și a regimlui comunist. La 22 di andreu 1989, populația ţi muta capu București lu avină dictatorlu, cari fudzi tu oara ananghi, cu un elicopter ţi zorlea azbuiră di pi sediul central al Partidului Comunist, singurlu ditu România di atumţea, conducător la tută societatea. Tu şcurtu kiro, ama, fuga haotică a nicukirloru Elena și Nicolae Ceaușescu dănăsi, elli hiinda arestațidi miliția ţi tricu di partea a cumitiillei anticomuniste. Tră siguranță, aţelli doi lidiri comuniști ali Românie fură predaț ali armată.



Tru dzuua di 25 andreu, s’feaţi un proces minutişu și aţelli doi, Elena și Nicolae Ceaușescu, stăpâñilli di până atumţea ali Române, fură executaț tru ayuñie. Ditu atea oară, numata putea s’tragă năpoi, căţe, multu pi zorea și cu mari pidimo, româñilli u znuiră democrația, societatea pluralistă și economia di piață. Tru ateali momente, puțăni dukiră că 25 andreu easti tamam dzuua tu cari românii, creștini ortodocși, sărbătirisescu Cărciunlu, dzuua luñinată ti Amintarea a Hristolui. Ca iţi regim comunist, și aţelu ditu România fu unu ateu, baş contra a băsearicăllei. Tru kirolu ditu zoni, invocânda sistematizarea comunistă a căsăbadzloru, multe biseriţ, cu ună istorie copleșitoare, fură asparti. Baş Casa Popului și Bulevardul Victoria Comunismului, construcții babageani, lăhtăroase, inspirate di megalomania a regimurilor comunisti ditu China și Coreea di Nord, s-anălţară pi aspărdzearea a născăntoru băseriţ și mănăstiruri. Tru comunism, sărbătorli religioase, nica şi Cărciunuul, nu eara sărbători oficiale, s’lucra tru tute unitățile societatillei comuniste, tră s’arucă tu aumbră specificul aliştei dzuuă. Iara Cărciunuul, sărbătorit totna tu 25 andreu, putea s’cadă tru iţi dzuuă a stămânăllei, andicra di Paști, cari yini daima tru ună dumănică.



Tru 1989, româñilli sărbăturisiră primlu Cărciunu elefterisitu, tru ună catandisi nisigura, pi geadei s’amina tufeki, un inamic nividzut și niţi până adza aflat aduţea ună mintireaşi lăhtăroasă iara la televiziunea eliberată di propaganda comunistă s’tăxea un film di lăhtari, giudicaria și executarea a Ceaușeștilor. Mulță nu ștea I avea agărşită di Cărciunu, colindile s’avea mutată di Revelion, Pap Cărciunu fu alăxitu cu Pap Cingrimi, cari tut di Revelion yinea. Tut atumţea s’armătusea și bradlu și tut atumţea, di Revelion, s’dădea adyi di la lucru și s’băga pi păzari purticălli I nica şi banani. Executarea a Ceaușeștilor tru dzuua tru cari s’yiurtusea Cărciunlu, tru 1989, mu mutrită altă turlie. Născănţă minduescu că adusi unu blastem ţi dusi la tute lucărli cari dusiră slabu tru dekeniul ali tranziție, aţelu ditu soni secolu XX. Alțălli minduescu că fu pideapsa tră aţelli cari asparsiră băseriţ și vrură s’aspargă pistea a oamiñilor. După 32 di ani, cându avem bărnuri tru mplină activitate cari nu bănară tu aţelu kiro, videm că nibunilla comunistă fu agărşită, a deapoa Cărciunlu easti un eveniment excepțional, tutu ma importantu tră societate, cu tuti iriñieatiţli și consumatoristele a lui excese, ama și cu spiritul caracteristic. Cilimeañilli a cilimeañiloru di aoa şi 32 di ani nu akicăsescu mari lucru ditu trăñipsearea comunistă a Româniillei, semnu limbidu că s-vindică, alliumtrea, băneadză pănu di mardzină muşeatili dzăli ti di Cărciunu, lu-așteaptă Paplu cu dhoară, află adeţ și obiceiuri pi cari comunismul nu putu s’li aspargă, nveață cântiţi și colindi, și, așa cum spun eale, nu agărşescu s’hibă buñi.


Protlu Cărciunu elefteru, atelu ditu 1989, cându Cumitia anticomunistă organiză giudicarea și executarea a Ceaușeștilor, ncllisi aistu capitol laiu, pitricu tută pirmitusearea tru manualili di istorie și alăsă normalitatea s’nă intră tu bană şi dukeari. Tru 1989, la 25 andreu, s-bitisi Cumitia și nye Cărciunlu


Autoru: Marius Tiţa


Armânipsearea: Taşcu Lala



Foto: Marius Tița/RRI
Focus Sunday, 10 November 2024

Mururli a Berlinlui

Aoa şi 35 di añi, tru noaptea di 9 cătă 10 di brumaru, tru 1989, Murlu a Berlinlui numata eara ună lăhtărseari și nitriţeari a sinurlui cari...

Mururli a Berlinlui
foto: Radio Chișinău
Focus Monday, 28 October 2024

Tsi aleadzi Republica Moldova

Ca daima, istoria tuti li exighiseaşti. Locărli anamisa di Prutu și Nistru, ţi u yilipsescu, tru linii cabaia mări, actuala Republică Moldova,...

Tsi aleadzi Republica Moldova
Foto: Mohammed Ibrahim / unsplash.com
Focus Sunday, 13 October 2024

Un an

S-umplu un an di cându aproapea ună sută di oamiñi, israelieañi, suntu țănuț ostatiţ tru Gaza, tru zona palestiniană autonomă. Fură 250,...

Un an
Budapesta, agudită di apa mari di pi Dunaru cari va s’agiungă tru România stămâna yinitoari / Foto: Agerpres
Focus Wednesday, 25 September 2024

Apă și focu

După ună veară di focu, cu recorduri di căldură surpati unu dupu alantu, Europa s’ampuliseaşti cu mări nicări. Căldura cabaia mari adusi...

Apă și focu
Focus Monday, 16 September 2024

Arifugarea

Expoziția ari maş trei picturi. Atea ţi easti tu mesi ari cama di 12 meatri lundzimi și easti analtă di 3 meatri ş-cama. Tu capu, tru unghilu...

Arifugarea
Focus Wednesday, 11 September 2024

Polimlu, atumţea și adză

Topili cad pisti casi, di vatămă oamiñi, tiniri și auşi, cilimeañi și părințălli a lor. Oamiñilli alagă, s’ascundu, s’ascapă cu...

Polimlu, atumţea și adză
Focus Monday, 12 August 2024

Olimpiada

Acă pari s’hibă ună antribari di cilimeanu, neise, tutu ţi s’faţi cu olimpiada cându s’bitisescu antriţerli sportivi olimpiţi? Multu...

Olimpiada
Focus Sunday, 04 August 2024

Nu ari nădie tră irine

Nu mata băneadză oamiñi cari s-aibă vidzută iriñea tu Orientulu di Aproapea. Și antribarea desi fu vără oară iriñe tru aestă reghiuni...

Nu ari nădie tră irine

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company