Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Cucerirea diznou a Constantinopolului

Ştirea spune că ună analtă instanţă juridică di-tru Turchie deade ultima sentinţă în procesulu care va facă muzeulu Sâmta Sofia di Istanbul tra să redevină moschee. Nu mata eara moschee di-tru 1935, când fu alăxită în muzeu di reghimulu a preşedintelui Kemal Atatürk, fondatorulu a Turchiilei modernă şi democratică. În perioada interbelică, tru împlin proces di transformare revoluţionară a Turchiilei, eara formula ideală tră soluţionarea democratică a unor probleme istoriţe. Basilica Sâmta Sofia fu adarată, în secolul al VI-lea, di amperatulu bizantin Iustinian. Multu chiro, fu nu maşi ţea mai mare băsearică ama şi ţea mai mare binaie/casă din lume. Tru 1054, avu loc Marea Schismă, care arupse lumea creştină pi doauă, şi u separăă tru catoliţ şi ortodocşi. Căsabalu Constantinopol şi băsearica Sâmta Sofia agiumsiră chentrul a lumilei ortodoxă, capitală a Imperiului Bizantin, adică partea di Estu a Imperiului roman. Gloria/doxa a lumilei latină suprav’ieuţui ţel mai multu prin Bizanţu, redus la un moment dat maşi la Constantinopol, un căsăbă fantastic, împlin de bogăţii, di artă şi cultură. Tru 1453, turţăl’i, care v’ienea puternic din chentrul a li Asie, reuşescu să ocuupă Constantinopolul, sum comanda a sultanului Mohamed al II-lea, supranumit, de atumţea, Cuceritorulu. La şcurtu chero, desacralizată, basilica Sâmta Sofia devenea moschee. Fu moschee până la reghimulu republican instalat di Atatürk, până la decizia care u transformăă în muzeu, tra să o bagă în totala a l’ei valoare, tră toţ oamen’il’i şi toate relighiile. În prezentu, şi de mai multu chero, Sâmta Sofia easte ţel mai vizitat obiectiv din Turchie, cu piste 3 milioane di vizite cathe an. Dispre transformarea diznou a lei în moschee se zburaşte die multu chero, mai multu de cându actualul preşedinte a Turchiilei îşi faţe mai mare putearea personală. Sigura, nă întribăm, prota oară, de si eara nevol’ie de un nou spaţiu de rugăciune, placarie la ţer, în Istanbul, care are multe moschei impresionante, cu istorie şi tradiţie. Tot ahăt sigur easte faptul că reconvertirea unui spaţiu laic, dişcl’is a tutulor, are în vedeare maşi calitatea politică a decizilei. Nu easte zborulu de utilizarea a luştui spaţiu că di reafirmarea a politicălei ofiţială, numită di specialişti neo-otomană. Aestu termen si referă la implicarea Turchiilei pi plan externu în fostul spaţiu di dominaţie a Imperiului otoman, inclusiv în Libia, la faţerea mai mări a puterilor prezidenţiale şi a poziţilei a partidulu-său, a lui, politic şi, tru arada di mai năpoi, la creaşterea susţănută a poziţilei în societate a religiilei musulmană. Multe di aeste politiţi şi fenomene suntu contrare a filosofiilei politică promovată di reformatorulu Kemal Atatürk, cu aproapea un secol năinte. Aestă filosofie fu menţănută cu sămţăl’e până tru dzălile a noastre, când, pas cu pas, orientările publiţe fură alaxite, unileori radical. Atenţă la detalii, duchim că sentinţa a justiţilei turcă anuleadză decizia politică di-tru 1934, care acorda a Sămtălei Sofia statutulu de muzeu şi, aestă turlie, redevine moschee. Nu easte singura băsearică bizantină din Turchie, agimtă moschee după cucerirea de la giumitatea a secolului al XV-lea şi transformată în muzeu di reghimulu republican, care agiundze diznou moschee, tru actualul reggim politic di-tru Turchie. Toate aeste mesuri afecteadză masiv valoarea di patrimoniu a omenirilei a luştor băseriţ. Toate au elemente arhitecturale şi di decoraţie de ună valoare inestimabilă, uniţe în lume, recunoscute şi protejate di organsimile internaţionale, mai multu di UNESCO. Decizia mutrinda Sâmta Sofia bagă în discuţie şi statutul a lei di obiectiv UNESCO, organizaţia internaţională care protestăă faţă di decizia a Turchiilei. La Sâmta Sofia excepţionalile mozaicuri bizantine fură redescoperite mult târdziu, cându eara muzeu şi aeste descoperiri creştine putură să hibă studiate şi evidenţiate ştiinţific, fără reţăniri politiţe sau relighioase. Cum si are naete, si intenţioneadză ca vineri, 24 iulie, să hibă loate diznou rugăciun’ile/paracaliile tru Hagia Sofia, mozaicurile creştine urmeadză să hibă, diz nou, ascumte a vedearilei.

, 18.07.2020, 22:08

Ştirea spune că ună analtă instanţă juridică di-tru Turchie deade ultima sentinţă în procesulu care va facă muzeulu Sâmta Sofia di Istanbul tra să redevină moschee. Nu mata eara moschee di-tru 1935, când fu alăxită în muzeu di reghimulu a preşedintelui Kemal Atatürk, fondatorulu a Turchiilei modernă şi democratică. În perioada interbelică, tru împlin proces di transformare revoluţionară a Turchiilei, eara formula ideală tră soluţionarea democratică a unor probleme istoriţe. Basilica Sâmta Sofia fu adarată, în secolul al VI-lea, di amperatulu bizantin Iustinian. Multu chiro, fu nu maşi ţea mai mare băsearică ama şi ţea mai mare binaie/casă din lume. Tru 1054, avu loc Marea Schismă, care arupse lumea creştină pi doauă, şi u separăă tru catoliţ şi ortodocşi. Căsabalu Constantinopol şi băsearica Sâmta Sofia agiumsiră chentrul a lumilei ortodoxă, capitală a Imperiului Bizantin, adică partea di Estu a Imperiului roman. Gloria/doxa a lumilei latină suprav’ieuţui ţel mai multu prin Bizanţu, redus la un moment dat maşi la Constantinopol, un căsăbă fantastic, împlin de bogăţii, di artă şi cultură. Tru 1453, turţăl’i, care v’ienea puternic din chentrul a li Asie, reuşescu să ocuupă Constantinopolul, sum comanda a sultanului Mohamed al II-lea, supranumit, de atumţea, Cuceritorulu. La şcurtu chero, desacralizată, basilica Sâmta Sofia devenea moschee. Fu moschee până la reghimulu republican instalat di Atatürk, până la decizia care u transformăă în muzeu, tra să o bagă în totala a l’ei valoare, tră toţ oamen’il’i şi toate relighiile. În prezentu, şi de mai multu chero, Sâmta Sofia easte ţel mai vizitat obiectiv din Turchie, cu piste 3 milioane di vizite cathe an. Dispre transformarea diznou a lei în moschee se zburaşte die multu chero, mai multu de cându actualul preşedinte a Turchiilei îşi faţe mai mare putearea personală. Sigura, nă întribăm, prota oară, de si eara nevol’ie de un nou spaţiu de rugăciune, placarie la ţer, în Istanbul, care are multe moschei impresionante, cu istorie şi tradiţie. Tot ahăt sigur easte faptul că reconvertirea unui spaţiu laic, dişcl’is a tutulor, are în vedeare maşi calitatea politică a decizilei. Nu easte zborulu de utilizarea a luştui spaţiu că di reafirmarea a politicălei ofiţială, numită di specialişti neo-otomană. Aestu termen si referă la implicarea Turchiilei pi plan externu în fostul spaţiu di dominaţie a Imperiului otoman, inclusiv în Libia, la faţerea mai mări a puterilor prezidenţiale şi a poziţilei a partidulu-său, a lui, politic şi, tru arada di mai năpoi, la creaşterea susţănută a poziţilei în societate a religiilei musulmană. Multe di aeste politiţi şi fenomene suntu contrare a filosofiilei politică promovată di reformatorulu Kemal Atatürk, cu aproapea un secol năinte. Aestă filosofie fu menţănută cu sămţăl’e până tru dzălile a noastre, când, pas cu pas, orientările publiţe fură alaxite, unileori radical. Atenţă la detalii, duchim că sentinţa a justiţilei turcă anuleadză decizia politică di-tru 1934, care acorda a Sămtălei Sofia statutulu de muzeu şi, aestă turlie, redevine moschee. Nu easte singura băsearică bizantină din Turchie, agimtă moschee după cucerirea de la giumitatea a secolului al XV-lea şi transformată în muzeu di reghimulu republican, care agiundze diznou moschee, tru actualul reggim politic di-tru Turchie. Toate aeste mesuri afecteadză masiv valoarea di patrimoniu a omenirilei a luştor băseriţ. Toate au elemente arhitecturale şi di decoraţie de ună valoare inestimabilă, uniţe în lume, recunoscute şi protejate di organsimile internaţionale, mai multu di UNESCO. Decizia mutrinda Sâmta Sofia bagă în discuţie şi statutul a lei di obiectiv UNESCO, organizaţia internaţională care protestăă faţă di decizia a Turchiilei. La Sâmta Sofia excepţionalile mozaicuri bizantine fură redescoperite mult târdziu, cându eara muzeu şi aeste descoperiri creştine putură să hibă studiate şi evidenţiate ştiinţific, fără reţăniri politiţe sau relighioase. Cum si are naete, si intenţioneadză ca vineri, 24 iulie, să hibă loate diznou rugăciun’ile/paracaliile tru Hagia Sofia, mozaicurile creştine urmeadză să hibă, diz nou, ascumte a vedearilei.


Autor: Marius Tiţa


Armipsire: Hristu Steriu

sursă foto
Focus Wednesday, 27 November 2024

Ună ñille

Tricură ună ñille di dzăli, ama nu ditu ună harauuă ică sărbătoari cu noimă ti di Cărciunu, ama ditu ună taxirati, ditu ună traghedie...

Ună ñille
Foto: Marius Tița/RRI
Focus Sunday, 10 November 2024

Mururli a Berlinlui

Aoa şi 35 di añi, tru noaptea di 9 cătă 10 di brumaru, tru 1989, Murlu a Berlinlui numata eara ună lăhtărseari și nitriţeari a sinurlui cari...

Mururli a Berlinlui
foto: Radio Chișinău
Focus Monday, 28 October 2024

Tsi aleadzi Republica Moldova

Ca daima, istoria tuti li exighiseaşti. Locărli anamisa di Prutu și Nistru, ţi u yilipsescu, tru linii cabaia mări, actuala Republică Moldova,...

Tsi aleadzi Republica Moldova
Foto: Mohammed Ibrahim / unsplash.com
Focus Sunday, 13 October 2024

Un an

S-umplu un an di cându aproapea ună sută di oamiñi, israelieañi, suntu țănuț ostatiţ tru Gaza, tru zona palestiniană autonomă. Fură 250,...

Un an
Focus Wednesday, 25 September 2024

Apă și focu

După ună veară di focu, cu recorduri di căldură surpati unu dupu alantu, Europa s’ampuliseaşti cu mări nicări. Căldura cabaia mari adusi...

Apă și focu
Focus Monday, 16 September 2024

Arifugarea

Expoziția ari maş trei picturi. Atea ţi easti tu mesi ari cama di 12 meatri lundzimi și easti analtă di 3 meatri ş-cama. Tu capu, tru unghilu...

Arifugarea
Focus Wednesday, 11 September 2024

Polimlu, atumţea și adză

Topili cad pisti casi, di vatămă oamiñi, tiniri și auşi, cilimeañi și părințălli a lor. Oamiñilli alagă, s’ascundu, s’ascapă cu...

Polimlu, atumţea și adză
Focus Monday, 12 August 2024

Olimpiada

Acă pari s’hibă ună antribari di cilimeanu, neise, tutu ţi s’faţi cu olimpiada cându s’bitisescu antriţerli sportivi olimpiţi? Multu...

Olimpiada

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company