Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Idheea-a unitatillei la român’i

Tu unâ dzuuâ di mai, aoa şi 420 di an’i, vuivudălu Mihai Viteazul eara număsitu, tru un hrisovu, “Domn a Ţării Româneşti, Ardealui şi Moldovâllei”. Cu un an ma ninti, avea intratâ azvimtâtoru tru Alba Iulia, capitala a prinţipatlui Transilvan’ia, numâsitu şi Ardeal. Tru primveara-a anlui 1600, vuivudălu, tru frâmtea-a askerillei a lui di români, anda yinea ditu Transilvan’ia, intră tru voievodatlu a Moldovâllei, cari intrâ sumu a lui cumandu unâ-ş-unâ tu şcurtu kiro. Eara realizată, ase, tru condiţiili a aţilui kiro, prota uniri a românilor ampărţâţ tru ateali trei prinţipate. Mihai Viteazul avea alinatâ pi tronlu a Ţării Româneşti icâ Muntenia, tru 1593. Agiumsi tru niacicâseari cu Analta Poartă ase că, tu şcurtu kiro, s-agiumsi la unâ alumtă directă, di amploare, atea di Călugăreni. Tru 1599, intră tru Transilvan’ia, tru frâmtea a askerillei a lui di români munteni şi u anâchisi. Yinitoarea ceapâ fu aduţearea a Moldovâllei sum stăpuirea a lui, faptâ aoa şi 420 di an’i. Dealihea, unirea-a atiloru trei prinţipate româneşti, sum dumnillea al Mihai Viteazul, nu lâ arisea ici a aţiloru trei mări puteri – Imperiul otoman, Imperiul habsburgic şi Polonia – cari avea idyili sinferuri ti teritoriului bânatu di români.

Idheea-a unitatillei la român’i
Idheea-a unitatillei la român’i

, 30.05.2020, 18:34

Tu unâ dzuuâ di mai, aoa şi 420 di an’i, vuivudălu Mihai Viteazul eara număsitu, tru un hrisovu, “Domn a Ţării Româneşti, Ardealui şi Moldovâllei”. Cu un an ma ninti, avea intratâ azvimtâtoru tru Alba Iulia, capitala a prinţipatlui Transilvan’ia, numâsitu şi Ardeal. Tru primveara-a anlui 1600, vuivudălu, tru frâmtea-a askerillei a lui di români, anda yinea ditu Transilvan’ia, intră tru voievodatlu a Moldovâllei, cari intrâ sumu a lui cumandu unâ-ş-unâ tu şcurtu kiro. Eara realizată, ase, tru condiţiili a aţilui kiro, prota uniri a românilor ampărţâţ tru ateali trei prinţipate. Mihai Viteazul avea alinatâ pi tronlu a Ţării Româneşti icâ Muntenia, tru 1593. Agiumsi tru niacicâseari cu Analta Poartă ase că, tu şcurtu kiro, s-agiumsi la unâ alumtă directă, di amploare, atea di Călugăreni. Tru 1599, intră tru Transilvan’ia, tru frâmtea a askerillei a lui di români munteni şi u anâchisi. Yinitoarea ceapâ fu aduţearea a Moldovâllei sum stăpuirea a lui, faptâ aoa şi 420 di an’i. Dealihea, unirea-a atiloru trei prinţipate româneşti, sum dumnillea al Mihai Viteazul, nu lâ arisea ici a aţiloru trei mări puteri – Imperiul otoman, Imperiul habsburgic şi Polonia – cari avea idyili sinferuri ti teritoriului bânatu di români.




După un an di la aestă mari realizare, Mihai Viteazul fu vâtâmatu preşcavu, purdatu di amirălu Rudolf al ll-lea di Habsburg, cari deadi şi cumanda lâhtâroasâ. Evenimentul di aoa şi 420 di an’i, unirea a aţiloru trei principate româneşti, acâ fu şi trâ şcurtu kiro, easti expresia yilipsitoari a idheiillei di unitate a românilor. Ardealu şi Moldova nu suntu fârâ noimâ tru acţiunea a vuivudăluui. Eara state medievale tru cari bâna român’illi dukimâsiţ di unitatea di farâ, limbă şi adet. Va s’treacâ nica un cirecu di mileniu până cându, tru 1859, românii ditu Moldova şi Muntenia aleapsirâ idyiulu domnitor tru frâmtea a loru, di u adrarâ unirea di facto a aţiloru dauă stati româneşti. Transilvan’ia eara ma largu sum stăpuirea ungară, deapoa ma amanatu austro-ungară. Tru 1916, Regatlu a Româniillei trapsi mânâ di la neutralitate şi intră tru polimu deadunu cu Antanta, contra a Puterlor Centrale, tamam ti elibeararea-a român’ilor ditu Ardeal. Bitisita-a polimlui şi a imperiilor, tru 1918, dişcllisi calea-a românilor ditu Basarabia, Bucovina şi Transilvan’ia să s’facâ unâ cu România.




Tru bitisita-a Protlui Polim Mondial, năili realităţ geostrateghiţi furâ pâzârâpsiti tru cadrul lârguriu a Conferinţâllei di irini di Paris şi apufusiti pritu Tratatele di irin’e simnate, pi arada, cu cafi unu ditu statele azvimti tru Primlu Polimu Mondial. Avu amintaticu di cauză “Ndreptul a populiloru ta ş-apufuseascâ eali işisi mira”, promovat di prezidentulu american Wodrow Wilson, ase că imperiile multinaţionale, ţi eara alithili “hâpsăn’i a populiloru”, furâ alâxiti cu statili naţionale. Aoa şi un secol, la 4 di cirişaru 1920, fu simnatu, Trianon, Tratatlu di irini cu Ungaria, cari pricunuştea unirea ali Transilvan’ie, a Banatlui și a Maramureșlui cu Regatlu ali Românie. Tratatlu di irine cu Austria, simnat tru yismâciuni 1919, la Neuilly, apufusea fâtearea unâ a Bucovinâllei cu România, cari fu pridatâ a Vienâllei, tru 1775, prit un tratat secret anamisa di Rusia şi Austria.




Tratatlu di irini di Trianon, simnatu aoa şi unâ sută di an’i, fu arodlu a nâscântoru negocieri pi lungu kiro cu tuti părţâli participante la Protlu Polimu Mondial, cari avurâ ucazea să-şi spunâ minduita. Român’illi nu avurâ ici unâ banâ lişoarâ tu aesti negocieri ama, până tru soni, prinţipiile cari da ndrepturi a populiloru şi nu a imperiilor medievale avurâ amintaticu di cauză. Eara pricunuştearea internaţională a unei realitati, unirea tru un singur stat, un yisu veclliu şi real, nâdia şi alumta di veacuri a român’ilor. Conferinţa di Irine di Paris apufusi nica şi thimilliusearea-a Ligâllei i a Societatillei a Naţiunilor, tra s-aducâ statili tru un dialog favorabil ti tânearea ali irine. Di dauă ori, tru 1930 şi 1931, Liga a Naţiunilor fu cumândusitâ di diplomatlu român Nicolae Titulescu, unu di atelli doi reprezentanţâ ali României la simnarea-a Tratatlui di irine di Trianon, tamam aoa şi unâ sută di an’i.




Ngrâpsearea: Marius Tiţa


Armânipsearea: Taşcu Lala

Foto: Marius Tița/RRI
Focus Sunday, 10 November 2024

Mururli a Berlinlui

Aoa şi 35 di añi, tru noaptea di 9 cătă 10 di brumaru, tru 1989, Murlu a Berlinlui numata eara ună lăhtărseari și nitriţeari a sinurlui cari...

Mururli a Berlinlui
foto: Radio Chișinău
Focus Monday, 28 October 2024

Tsi aleadzi Republica Moldova

Ca daima, istoria tuti li exighiseaşti. Locărli anamisa di Prutu și Nistru, ţi u yilipsescu, tru linii cabaia mări, actuala Republică Moldova,...

Tsi aleadzi Republica Moldova
Foto: Mohammed Ibrahim / unsplash.com
Focus Sunday, 13 October 2024

Un an

S-umplu un an di cându aproapea ună sută di oamiñi, israelieañi, suntu țănuț ostatiţ tru Gaza, tru zona palestiniană autonomă. Fură 250,...

Un an
Budapesta, agudită di apa mari di pi Dunaru cari va s’agiungă tru România stămâna yinitoari / Foto: Agerpres
Focus Wednesday, 25 September 2024

Apă și focu

După ună veară di focu, cu recorduri di căldură surpati unu dupu alantu, Europa s’ampuliseaşti cu mări nicări. Căldura cabaia mari adusi...

Apă și focu
Focus Monday, 16 September 2024

Arifugarea

Expoziția ari maş trei picturi. Atea ţi easti tu mesi ari cama di 12 meatri lundzimi și easti analtă di 3 meatri ş-cama. Tu capu, tru unghilu...

Arifugarea
Focus Wednesday, 11 September 2024

Polimlu, atumţea și adză

Topili cad pisti casi, di vatămă oamiñi, tiniri și auşi, cilimeañi și părințălli a lor. Oamiñilli alagă, s’ascundu, s’ascapă cu...

Polimlu, atumţea și adză
Focus Monday, 12 August 2024

Olimpiada

Acă pari s’hibă ună antribari di cilimeanu, neise, tutu ţi s’faţi cu olimpiada cându s’bitisescu antriţerli sportivi olimpiţi? Multu...

Olimpiada
Focus Sunday, 04 August 2024

Nu ari nădie tră irine

Nu mata băneadză oamiñi cari s-aibă vidzută iriñea tu Orientulu di Aproapea. Și antribarea desi fu vără oară iriñe tru aestă reghiuni...

Nu ari nădie tră irine

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company