Idheea-a unitatillei la român’i
Tu unâ dzuuâ di mai, aoa şi 420 di an’i, vuivudălu Mihai Viteazul eara număsitu, tru un hrisovu, “Domn a Ţării Româneşti, Ardealui şi Moldovâllei”. Cu un an ma ninti, avea intratâ azvimtâtoru tru Alba Iulia, capitala a prinţipatlui Transilvan’ia, numâsitu şi Ardeal. Tru primveara-a anlui 1600, vuivudălu, tru frâmtea-a askerillei a lui di români, anda yinea ditu Transilvan’ia, intră tru voievodatlu a Moldovâllei, cari intrâ sumu a lui cumandu unâ-ş-unâ tu şcurtu kiro. Eara realizată, ase, tru condiţiili a aţilui kiro, prota uniri a românilor ampărţâţ tru ateali trei prinţipate. Mihai Viteazul avea alinatâ pi tronlu a Ţării Româneşti icâ Muntenia, tru 1593. Agiumsi tru niacicâseari cu Analta Poartă ase că, tu şcurtu kiro, s-agiumsi la unâ alumtă directă, di amploare, atea di Călugăreni. Tru 1599, intră tru Transilvan’ia, tru frâmtea a askerillei a lui di români munteni şi u anâchisi. Yinitoarea ceapâ fu aduţearea a Moldovâllei sum stăpuirea a lui, faptâ aoa şi 420 di an’i. Dealihea, unirea-a atiloru trei prinţipate româneşti, sum dumnillea al Mihai Viteazul, nu lâ arisea ici a aţiloru trei mări puteri – Imperiul otoman, Imperiul habsburgic şi Polonia – cari avea idyili sinferuri ti teritoriului bânatu di români.
Marius Tiţa, 30.05.2020, 18:34
Tu unâ dzuuâ di mai, aoa şi 420 di an’i, vuivudălu Mihai Viteazul eara număsitu, tru un hrisovu, “Domn a Ţării Româneşti, Ardealui şi Moldovâllei”. Cu un an ma ninti, avea intratâ azvimtâtoru tru Alba Iulia, capitala a prinţipatlui Transilvan’ia, numâsitu şi Ardeal. Tru primveara-a anlui 1600, vuivudălu, tru frâmtea-a askerillei a lui di români, anda yinea ditu Transilvan’ia, intră tru voievodatlu a Moldovâllei, cari intrâ sumu a lui cumandu unâ-ş-unâ tu şcurtu kiro. Eara realizată, ase, tru condiţiili a aţilui kiro, prota uniri a românilor ampărţâţ tru ateali trei prinţipate. Mihai Viteazul avea alinatâ pi tronlu a Ţării Româneşti icâ Muntenia, tru 1593. Agiumsi tru niacicâseari cu Analta Poartă ase că, tu şcurtu kiro, s-agiumsi la unâ alumtă directă, di amploare, atea di Călugăreni. Tru 1599, intră tru Transilvan’ia, tru frâmtea a askerillei a lui di români munteni şi u anâchisi. Yinitoarea ceapâ fu aduţearea a Moldovâllei sum stăpuirea a lui, faptâ aoa şi 420 di an’i. Dealihea, unirea-a atiloru trei prinţipate româneşti, sum dumnillea al Mihai Viteazul, nu lâ arisea ici a aţiloru trei mări puteri – Imperiul otoman, Imperiul habsburgic şi Polonia – cari avea idyili sinferuri ti teritoriului bânatu di români.
După un an di la aestă mari realizare, Mihai Viteazul fu vâtâmatu preşcavu, purdatu di amirălu Rudolf al ll-lea di Habsburg, cari deadi şi cumanda lâhtâroasâ. Evenimentul di aoa şi 420 di an’i, unirea a aţiloru trei principate româneşti, acâ fu şi trâ şcurtu kiro, easti expresia yilipsitoari a idheiillei di unitate a românilor. Ardealu şi Moldova nu suntu fârâ noimâ tru acţiunea a vuivudăluui. Eara state medievale tru cari bâna român’illi dukimâsiţ di unitatea di farâ, limbă şi adet. Va s’treacâ nica un cirecu di mileniu până cându, tru 1859, românii ditu Moldova şi Muntenia aleapsirâ idyiulu domnitor tru frâmtea a loru, di u adrarâ unirea di facto a aţiloru dauă stati româneşti. Transilvan’ia eara ma largu sum stăpuirea ungară, deapoa ma amanatu austro-ungară. Tru 1916, Regatlu a Româniillei trapsi mânâ di la neutralitate şi intră tru polimu deadunu cu Antanta, contra a Puterlor Centrale, tamam ti elibeararea-a român’ilor ditu Ardeal. Bitisita-a polimlui şi a imperiilor, tru 1918, dişcllisi calea-a românilor ditu Basarabia, Bucovina şi Transilvan’ia să s’facâ unâ cu România.
Tru bitisita-a Protlui Polim Mondial, năili realităţ geostrateghiţi furâ pâzârâpsiti tru cadrul lârguriu a Conferinţâllei di irini di Paris şi apufusiti pritu Tratatele di irin’e simnate, pi arada, cu cafi unu ditu statele azvimti tru Primlu Polimu Mondial. Avu amintaticu di cauză “Ndreptul a populiloru ta ş-apufuseascâ eali işisi mira”, promovat di prezidentulu american Wodrow Wilson, ase că imperiile multinaţionale, ţi eara alithili “hâpsăn’i a populiloru”, furâ alâxiti cu statili naţionale. Aoa şi un secol, la 4 di cirişaru 1920, fu simnatu, Trianon, Tratatlu di irini cu Ungaria, cari pricunuştea unirea ali Transilvan’ie, a Banatlui și a Maramureșlui cu Regatlu ali Românie. Tratatlu di irine cu Austria, simnat tru yismâciuni 1919, la Neuilly, apufusea fâtearea unâ a Bucovinâllei cu România, cari fu pridatâ a Vienâllei, tru 1775, prit un tratat secret anamisa di Rusia şi Austria.
Tratatlu di irini di Trianon, simnatu aoa şi unâ sută di an’i, fu arodlu a nâscântoru negocieri pi lungu kiro cu tuti părţâli participante la Protlu Polimu Mondial, cari avurâ ucazea să-şi spunâ minduita. Român’illi nu avurâ ici unâ banâ lişoarâ tu aesti negocieri ama, până tru soni, prinţipiile cari da ndrepturi a populiloru şi nu a imperiilor medievale avurâ amintaticu di cauză. Eara pricunuştearea internaţională a unei realitati, unirea tru un singur stat, un yisu veclliu şi real, nâdia şi alumta di veacuri a român’ilor. Conferinţa di Irine di Paris apufusi nica şi thimilliusearea-a Ligâllei i a Societatillei a Naţiunilor, tra s-aducâ statili tru un dialog favorabil ti tânearea ali irine. Di dauă ori, tru 1930 şi 1931, Liga a Naţiunilor fu cumândusitâ di diplomatlu român Nicolae Titulescu, unu di atelli doi reprezentanţâ ali României la simnarea-a Tratatlui di irine di Trianon, tamam aoa şi unâ sută di an’i.
Ngrâpsearea: Marius Tiţa
Armânipsearea: Taşcu Lala