Aoa și 100 di añi, prota companie aerianâ internaţionalâ
Tru aestâ vahti di kiro internaţionalâ, anda traficlu aerianu, cabaia easti ñicuratu, nica ș’dramaticu, s’yilipsimu unu sticu di oarâ di aoa și un seculu, thimilliusearea-a protâllei companii di navigaţie aerianâ internaţionalâ transcontinentalâ ditu lumi trâ pasageri, poştâ şi pârmâtii. Eara cu numa Compania Franco-Română di Navigaţie Aeriană (CFRNA) şi, maca eara prota ditu lumi, cum ți s’hibâ easti şi prota companie aeriană românească, şi prota ditu Europa.
Marius Tiţa, 26.04.2020, 09:09
Istoria zugrâpseaști sticlu di oarâ tru cari, tru cadurlu a pâzârâpserloru di iriñe di Versailles, anâmusitlu diplomatu românu Nicolae Titulescu, ți deapoa vrea s-agiungâ tu ipotisea di prezidentu a Ligâllei Naţiuñilor, precursoarea ONU di astândzâ, avea muabeti du ghenearalu Duval, pitricutlu a Franţâllei ți u-avea borgea cu dezarmarea. “Ditu aviaţie s’adrămu unâ armatâ di iriñe”, spusi Titulescu, mea-lli-pripusi salami a ufițialui frânțescu și thimilliusearea-a unâllei companii aerienâ franco-română.
Tu dzuua di 23 di priiuru 1920, s’clleamâ tamamu aoa și seculu, Paris, eara vulusitâ cartea pritu cari eara thimilliusitâ Compania Franco – Română di Navigaţie Aeriană, lucru hâirlâticu, fitrusitu, cu minduearea ali Românie ş’ali Frânție. Scamnul ali companie eara pi cânâscuta Rue des Pyramides, anâmusitlu bancher românu Aristidi Blanck avea bâgatâ pâradz tu lucru 3 miliuñi di franki a deapoa cratlu frânțescu asiguripsi 18 di avioani, piloţ şi mecaniț. Prota cali pi cari azbuiră compania româno-frânțeascâ eara Paris – Strasbourg, deapoa, daima, aesti călliuri furâ teasi/ lârdziti di s-agiundzea Praga, Varşovia, Viena, Budapesta şi, cadealihea, Bucureşti.
Tu 13 di sumedru 1921, piloţlli frânțeșțâ a Companiillei, Albert Diullin şi Lionel di Marmier dișcllisirâ calea di azboiuru Paris – Bucureşti. Trâ Bucureşti eara ufilisitu aeroportul Băneasa, iu s’avea adratâ și unâ fineri/ faru trâ dipunerli di noaptea, a deapoa Arad, tru Ascâpitata a Româniillei, eara adaratu nai marli hangaru aerianu ditu lumi, tru ațel kiro. Tru 1922 s’azboairâ di Bucureşti câtâ Istanbul, tu ațel kiro, cunuscutu cu numa di Constantinopol. Easti zborlu ti protlu azboiur transcontinental, dimecu easti dișcllisâ prota cali aeriană transcontinentală, unâ altă premieră aviatică scoasâ mbuveti, ș-cu hâiri, di Compania Franco – Română di Navigaţie Aeriană.
Tru 1925 s’azboairâ di Bucureşti câtâ Galaţi, di easti prota cali aeriană internă românească. Easti unâ hâirlâticâ aestâ turlie ași câ s’azboairâ ș’ma largu, câtâ Iaşi nica şi Chişinău. Tut tru 1925, Compania Franco – Română di Navigaţie Aeriană (CFRNA) ș’alâxeaști numa tru Compania Internațională di Navigație Aeriană (CIDNA), unâoarâ cu mintearea/ cilâstâsearea și alti stati. Activitatea-a nauuâllei societati aerienâ s’bitisi tu 5 di avgustu 1933, cându s’tuki/ s’feați unâ cu compania Air France.
Tru România, succesoarea-a llei eara cânâscutâ cu numa, LARES, s’clleama, multu aplo, spusu Liniile Aeriene Române Exploatate cu Statlu, deapoa u’alâxi numa tu cunuscutlu Tarom, di astăndzâ. Tora, dupu unâ sută di añi di la evenimentul thimilliusitoru a protâllei companii di navigaţie aeriană internaţională transcontinentală ditu lume, Compania Franco – Română di Navigaţie Aeriană (CFRNA), fu dizvâlitâ unâ ploaci ti aduțeari aminti tamamu la Aeroportul Internaţional Bucureşti Băneasa – “Aurel Vlaicu”. Ploacea fu bâgatâ pi monumentul cari spuni semnul trâ thimilliusearea-aliștei companii aerienâ, dizvâlitu la Aeroportul Băneasa tru anlu 1923.
Nica s’adutemu aminti că, astâ toamnâ, şapti avioani ditu Cehia, nâpoi feațirâ simbolicu calea Paris – Strasbourg – Nurenberg – Praga – Viena – Budapesta – Arad – Belgrad – Bucureşti, iu dipusirâ, kiola pi Aeroportulu Băneasa. Fu un evenimentu ahârdzitu trâ tsentenarlu a Companiillei Franco-Românâ di Navigaţie Aeriană ți-lu-yuirstusimu dzâlili aesti.
Ngrâpsearea: Marius Tița
Armânipsearea: Tașcu Lala
