Aoa şi100 di an’i, prima companie aeriană internaţională
Tru aest contextu internaţional, în care traficulu aerian easte multu m’icurat, dramatic ohi, să evocăm un moment de aoa şi un secol: înhiinţarea primălei companie di navigaţie aeriană internaţională transcontinentală din lume tră pasageri, poştă şi pramătii. Si numea Compania Franco-Română di Navigaţie Aeriană (CFRNA) şi, ma că eara prima din lume, easte şi prima companie aeriană românească, şi prima din Europa. Istoria reţâne momentul în care, în cadrulu a negocierilor di pace di la Versailles, celebrul diplomat român Nicolae Titulescu, v’initor preşedinte a Ligălei a Naţiunilor, precursoarea ONU de astăndză, discuta cu gheneralul Duval, reprezentantul a Franţălei însărţinat cu dezarmarea. “Din aviaţie să faţim ună armă di pace”, spuse Titulescu, şi-l-I propuse concret a ofiţialului francez înhiinţarea a unei companie aeriană franco-române. La 23 aprier 1920, deci aoa şi tamam un secol, la Paris, fu parafat actul pri-tru care eara înhiinţată Compania Franco – Română di Navigaţie Aeriană, ca rezultat a iniţiativălei a li Românie şi a Franţălei. Sediul a companiilei se afla pi celebra Rue des Pyramides, avdzâtulu bancher român Aristide Blanck bâgă investie 3 milioane di franchi, iar statulu francez asiguripsi 18 avioane, piloţ şi mecaniţ. Prima rută pi care azbuiră compania româno-franceză fu Paris — Strasbourg, apoia, dipriună, aeste rute fură extinse, şi si agiumse la Praga, Varşovia, Viena, Budapesta şi, sigura, Bucureşti. La 13 octombrie 1921, piloţăl’i francezi a Companiilei, Albert Deullin şi Lionel de Marmier dişcl’isiră linia Paris — Bucureşti. Tră Bucureşti eara felisit aeroportul di la Băneasa, iu se avea anălţată şi un far tră aterizările di noapte, iar la Arad, în vestul a Româniilei, fu construit ţel mai mare hangar aerian din lume, tru aţel momentu. Tru 1922 se azboairă di la Bucureşti la Istanbul. Easte zborulu de primulu azboir transcontinental, deci easte dişcl’isă prima rută aeriană transcontinentală, ună altă premieră aviatică reuşită di Compania Franco – Română di Navigaţie Aeriană. Tru 1925 se azboairă di la Bucureşti la Galaţi (sud-estu), hiinda prima rută aeriană internă românească. Easte un succes, aşi că si azboairă şi mai diparte, la Iaşi şi la Chişinău (estu). Tot tru 1925, Compania Franco – Română di Navigaţie Aeriană (CFRNA) își alăxeaşte numa tru Compania Internațională di Navigație Aeriană (CIDNA), unăoară cu implicarea altor state. Activitatea noauălei societate aeriană se bitisi pe 5 augustu 1933, când fu înglobată în compania Air France. În România, succesoarea a l’ei si numi, prota, mai inţăn’i, LARES, ţea ţi însimna, pur şi simplu, Liniile Aeriane Române Exploatate cu Statulu, apoia alăxi numa tru cunoscutul Tarom, di ază. Tora, la ună sută di ani di la evenimentul fondator a primălei companie di navigaţie aeriană internaţională transcontinentală din lume, Compania Franco – Română de Navigaţie Aeriană (CFRNA), fu dezvălită ună ploace memorială tamam la Aeroportul Internaţional Bucureşti Băneasa – “Aurel Vlaicu”. Ploacea/placa fu amplasată pi monumentul care marcheadză înhiinţarea a liştei companie aeriane, dezvălit la Aeroportul Băneasa tru anulu 1923. Şi să mai aduţim aminte că, în toamna anului trecut, şapte avioane din Cehia au refăcută simbolic ruta Paris – Strasbourg – Nurenberg – Praga – Viena – Budapesta – Arad – Belgrad – Bucureşti, iu au aterizată tamam pe pista a Aeroportului Băneasa. Fu un evenimentu dedicat a centenarului a li Companie Franco-Română di Navigaţie Aeriană pi care îl sărbătorim astăndzăi.
Marius Tiţa, 25.04.2020, 21:39
Tru aest contextu internaţional, în care traficulu aerian easte multu m’icurat, dramatic ohi, să evocăm un moment de aoa şi un secol: înhiinţarea primălei companie di navigaţie aeriană internaţională transcontinentală din lume tră pasageri, poştă şi pramătii. Si numea Compania Franco-Română di Navigaţie Aeriană (CFRNA) şi, ma că eara prima din lume, easte şi prima companie aeriană românească, şi prima din Europa. Istoria reţâne momentul în care, în cadrulu a negocierilor di pace di la Versailles, celebrul diplomat român Nicolae Titulescu, v’initor preşedinte a Ligălei a Naţiunilor, precursoarea ONU de astăndză, discuta cu gheneralul Duval, reprezentantul a Franţălei însărţinat cu dezarmarea. “Din aviaţie să faţim ună armă di pace”, spuse Titulescu, şi-l-I propuse concret a ofiţialului francez înhiinţarea a unei companie aeriană franco-române. La 23 aprier 1920, deci aoa şi tamam un secol, la Paris, fu parafat actul pri-tru care eara înhiinţată Compania Franco – Română di Navigaţie Aeriană, ca rezultat a iniţiativălei a li Românie şi a Franţălei. Sediul a companiilei se afla pi celebra Rue des Pyramides, avdzâtulu bancher român Aristide Blanck bâgă investie 3 milioane di franchi, iar statulu francez asiguripsi 18 avioane, piloţ şi mecaniţ. Prima rută pi care azbuiră compania româno-franceză fu Paris — Strasbourg, apoia, dipriună, aeste rute fură extinse, şi si agiumse la Praga, Varşovia, Viena, Budapesta şi, sigura, Bucureşti. La 13 octombrie 1921, piloţăl’i francezi a Companiilei, Albert Deullin şi Lionel de Marmier dişcl’isiră linia Paris — Bucureşti. Tră Bucureşti eara felisit aeroportul di la Băneasa, iu se avea anălţată şi un far tră aterizările di noapte, iar la Arad, în vestul a Româniilei, fu construit ţel mai mare hangar aerian din lume, tru aţel momentu. Tru 1922 se azboairă di la Bucureşti la Istanbul. Easte zborulu de primulu azboir transcontinental, deci easte dişcl’isă prima rută aeriană transcontinentală, ună altă premieră aviatică reuşită di Compania Franco – Română di Navigaţie Aeriană. Tru 1925 se azboairă di la Bucureşti la Galaţi (sud-estu), hiinda prima rută aeriană internă românească. Easte un succes, aşi că si azboairă şi mai diparte, la Iaşi şi la Chişinău (estu). Tot tru 1925, Compania Franco – Română di Navigaţie Aeriană (CFRNA) își alăxeaşte numa tru Compania Internațională di Navigație Aeriană (CIDNA), unăoară cu implicarea altor state. Activitatea noauălei societate aeriană se bitisi pe 5 augustu 1933, când fu înglobată în compania Air France. În România, succesoarea a l’ei si numi, prota, mai inţăn’i, LARES, ţea ţi însimna, pur şi simplu, Liniile Aeriane Române Exploatate cu Statulu, apoia alăxi numa tru cunoscutul Tarom, di ază. Tora, la ună sută di ani di la evenimentul fondator a primălei companie di navigaţie aeriană internaţională transcontinentală din lume, Compania Franco – Română de Navigaţie Aeriană (CFRNA), fu dezvălită ună ploace memorială tamam la Aeroportul Internaţional Bucureşti Băneasa – “Aurel Vlaicu”. Ploacea/placa fu amplasată pi monumentul care marcheadză înhiinţarea a liştei companie aeriane, dezvălit la Aeroportul Băneasa tru anulu 1923. Şi să mai aduţim aminte că, în toamna anului trecut, şapte avioane din Cehia au refăcută simbolic ruta Paris – Strasbourg – Nurenberg – Praga – Viena – Budapesta – Arad – Belgrad – Bucureşti, iu au aterizată tamam pe pista a Aeroportului Băneasa. Fu un evenimentu dedicat a centenarului a li Companie Franco-Română di Navigaţie Aeriană pi care îl sărbătorim astăndzăi.
Autor: Marius Tiţa
Armipsire: Hristu Steriu