Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

DZuua internaţională a li mul’iare

Sărbătorirea a muliarilei tru dzuua di 8 marţu easte ună tradiţie care, tru soţietatea românească, nu are nivolie di apofase ofiţiale şi niţe di explicaţii istoriţe. Pi 8 marţu, mulierile – mame, soţii de curună, oaspite, vrute sau colege – aproache cadouri sau, mai ahoria, flori. Ma si ţânem isape că la 1 marţu sărbătorim Mărţişorul, mica amuletă cu bair albu-aroşu aprucheată tot di mulieri, putem să spunim că arhisita a primăvearălei, în România, înseamnă sărbătoarea a renaşterilei, a luminălei şi călddurălei, a muliarilei. După momente în care aeste dzăle eara ocazii tra cadouri exagerate, emfatiţe, sunt redescoperite momentile di muşuteaţă şi sinceritate, care nu depindu di păradz şi valori materiale. 8 Marţu, ca DZuuă internaţională a muliarilei, easte redescoperită sum aestă semnificaţie, di caldă reverenţă/inclinăciune faţă di rolul a muliarilei tru bana a societatilei şi tru bana a hibă ţi om. Nu mata interesează niţe orighinea istorică a liştei dzuuă, niţe tradiţia comunistă, dinăinte di 1989, cunoscută di societatea românească. Orighinile a li marcare a dzuălei di 8 marţu ca dzuuă di alumtă tră îndrepturile a mulierilor sunt mai vecli de un secol. Tru 1908, la New York, în dzuua di 8 marţu, 15 mile di mulieri feaţiră demonstraţie tră ună serie di drepturi care, tru aeste dzăle, par inevitabile ama eale fură obţănute pri-tru adiverate alumte civiţe. Eara zborulu di programulu ma şcurtu de lucru şi salarii mai bune ama şi de îndreptul di vot. Ună di cerinţile/căftările di acmu şi mai ghine di un secol eara şi interdzăţerea a lucrului a cilimeanilor. Anulu următor, forurile sindicale şi socialiste americane loară apofasea ca 8 marţu să hibă declarată DZuuă Naţională a Mulierilor, sărbătorită tru ultima dumănică di februarie. Piste ninca un an, la Copenhaga, tru Europa, aestă dzuuă naţională agiumse un evenimentu internaţional. Ţările estu-europeane, iu comunismul fu impus după Al Doilea Polim Modial, băgară un accentu ahoria pi aestă sărbătoare cu orighini tru sfera a relaţiilor di lucru. Di aformia că reghimulu comunistu si autodefinea ca ună “dictatură a proletariatului, se minduiaşte că mulierile avea toate îndrepturile, ahtare turlie că 8 Marţu deveni/agiumse ună dzuuă di omagiare/timisire a mulierilor, ma ahoria a mamilor. Tru 1975, Adunarea Ghenerală a Organizaţilei a Naţiunilor Unite adoptăă ună rezoluţie care declara ună DZuuă tră Drepturile a Mulierilor şi tră Pace Internaţională. Principiul caftă marcarea a liştei dzuuă naţională într-ună dzuuă recomandată di istoria şi tradiţia a catheunui stat. Tru 1996, Naţiunile Unite arhiusiră să propună ună temă anuală di dezbatire în lumina a accentului băgat pi indrepturile şi situaţia a mulierilor din întreaga lume. Sunt teme di mare actualitate care nă spun cât de mult are evoluată omenirea tru ultimulu secol şi scot în evidenţă provocările di tip nou, adaptate a mileniului tru care bănăm. Prezentul nă spune, ama, pi nângă evoluţii evidente ale umanitate, şi ună multu stranie/paraxină tendinţă di turnare năpoi la mentalităţ şi practiţ violente, degradante, specifiţe a unor timpuri de multu ascăpitate/apuse. Easte un contextu tru care mulierile au aţel mai mult tra să suferă/să tragă dureare. În timp ţe discutăm di egalitatea în toate drepturile cu bărbaţăli, aflăm dispre organizaţii criminal-teroriste care rezervă a mulieriilor maşi starea di sclăvile.

, 11.03.2020, 02:31

Sărbătorirea a muliarilei tru dzuua di 8 marţu easte ună tradiţie care, tru soţietatea românească, nu are nivolie di apofase ofiţiale şi niţe di explicaţii istoriţe. Pi 8 marţu, mulierile – mame, soţii de curună, oaspite, vrute sau colege – aproache cadouri sau, mai ahoria, flori. Ma si ţânem isape că la 1 marţu sărbătorim Mărţişorul, mica amuletă cu bair albu-aroşu aprucheată tot di mulieri, putem să spunim că arhisita a primăvearălei, în România, înseamnă sărbătoarea a renaşterilei, a luminălei şi călddurălei, a muliarilei. După momente în care aeste dzăle eara ocazii tra cadouri exagerate, emfatiţe, sunt redescoperite momentile di muşuteaţă şi sinceritate, care nu depindu di păradz şi valori materiale. 8 Marţu, ca DZuuă internaţională a muliarilei, easte redescoperită sum aestă semnificaţie, di caldă reverenţă/inclinăciune faţă di rolul a muliarilei tru bana a societatilei şi tru bana a hibă ţi om. Nu mata interesează niţe orighinea istorică a liştei dzuuă, niţe tradiţia comunistă, dinăinte di 1989, cunoscută di societatea românească. Orighinile a li marcare a dzuălei di 8 marţu ca dzuuă di alumtă tră îndrepturile a mulierilor sunt mai vecli de un secol. Tru 1908, la New York, în dzuua di 8 marţu, 15 mile di mulieri feaţiră demonstraţie tră ună serie di drepturi care, tru aeste dzăle, par inevitabile ama eale fură obţănute pri-tru adiverate alumte civiţe. Eara zborulu di programulu ma şcurtu de lucru şi salarii mai bune ama şi de îndreptul di vot. Ună di cerinţile/căftările di acmu şi mai ghine di un secol eara şi interdzăţerea a lucrului a cilimeanilor. Anulu următor, forurile sindicale şi socialiste americane loară apofasea ca 8 marţu să hibă declarată DZuuă Naţională a Mulierilor, sărbătorită tru ultima dumănică di februarie. Piste ninca un an, la Copenhaga, tru Europa, aestă dzuuă naţională agiumse un evenimentu internaţional. Ţările estu-europeane, iu comunismul fu impus după Al Doilea Polim Modial, băgară un accentu ahoria pi aestă sărbătoare cu orighini tru sfera a relaţiilor di lucru. Di aformia că reghimulu comunistu si autodefinea ca ună “dictatură a proletariatului, se minduiaşte că mulierile avea toate îndrepturile, ahtare turlie că 8 Marţu deveni/agiumse ună dzuuă di omagiare/timisire a mulierilor, ma ahoria a mamilor. Tru 1975, Adunarea Ghenerală a Organizaţilei a Naţiunilor Unite adoptăă ună rezoluţie care declara ună DZuuă tră Drepturile a Mulierilor şi tră Pace Internaţională. Principiul caftă marcarea a liştei dzuuă naţională într-ună dzuuă recomandată di istoria şi tradiţia a catheunui stat. Tru 1996, Naţiunile Unite arhiusiră să propună ună temă anuală di dezbatire în lumina a accentului băgat pi indrepturile şi situaţia a mulierilor din întreaga lume. Sunt teme di mare actualitate care nă spun cât de mult are evoluată omenirea tru ultimulu secol şi scot în evidenţă provocările di tip nou, adaptate a mileniului tru care bănăm. Prezentul nă spune, ama, pi nângă evoluţii evidente ale umanitate, şi ună multu stranie/paraxină tendinţă di turnare năpoi la mentalităţ şi practiţ violente, degradante, specifiţe a unor timpuri de multu ascăpitate/apuse. Easte un contextu tru care mulierile au aţel mai mult tra să suferă/să tragă dureare. În timp ţe discutăm di egalitatea în toate drepturile cu bărbaţăli, aflăm dispre organizaţii criminal-teroriste care rezervă a mulieriilor maşi starea di sclăvile.


În timp ţe si l’ia tot mai multu
atitudine faţă di reduţirea a mul’iarilei la stadiul de imag’ine sau di obiectu
sexual, nă confruntăm, nă agudim frămte cu frămte cu fenomene infracţionale di
ună incredibilă anvergură di traficare a hiinţilor umane, pi toate continentile.
A român’ilor lă place, lă are hare să sărbătorească dzuua di 8 marţu, ca DZuuă
a mul’iarilei. El’i lă oferă a soţiilor di curună şi a partenerelor di bană, a mamilor
şi a bunichilor/ma(ma)ilor, a colegelor di serviciu, a veţinelor sau a
oaspitelor di familie flori sau m’iţ cadouri. Adetea nu easte niţe noauă şi niţe
inedită. Putem să constatăm că are didip multe ţări în lume iu se faţe aestu
lucru. România nu easte ţara ideală tră mul’ieri, mai ahoria că, tru chirolu di
mai năpoi, asistăm la ună creaştere di neacceptat a violenţălei contra a mul’ierilor,
ama easte ţara in care, di 8 Marţu, a mul’ieriloe lă si da ţeale mai muşate
lilice.


Cu ani înăinte, Eurostat, aghenţia di statistică a Uniunilei Europeană, spunea că România easte ţara comunitară cu ţea mai mica diferenţă întră salariile a mulierilor şi aţeale a bărbaţălor.


Autor: Marius Tiţa


Armanipsire: Hristu Steriu

Foto: Marius Tița/RRI
Focus Sunday, 10 November 2024

Mururli a Berlinlui

Aoa şi 35 di añi, tru noaptea di 9 cătă 10 di brumaru, tru 1989, Murlu a Berlinlui numata eara ună lăhtărseari și nitriţeari a sinurlui cari...

Mururli a Berlinlui
foto: Radio Chișinău
Focus Monday, 28 October 2024

Tsi aleadzi Republica Moldova

Ca daima, istoria tuti li exighiseaşti. Locărli anamisa di Prutu și Nistru, ţi u yilipsescu, tru linii cabaia mări, actuala Republică Moldova,...

Tsi aleadzi Republica Moldova
Foto: Mohammed Ibrahim / unsplash.com
Focus Sunday, 13 October 2024

Un an

S-umplu un an di cându aproapea ună sută di oamiñi, israelieañi, suntu țănuț ostatiţ tru Gaza, tru zona palestiniană autonomă. Fură 250,...

Un an
Budapesta, agudită di apa mari di pi Dunaru cari va s’agiungă tru România stămâna yinitoari / Foto: Agerpres
Focus Wednesday, 25 September 2024

Apă și focu

După ună veară di focu, cu recorduri di căldură surpati unu dupu alantu, Europa s’ampuliseaşti cu mări nicări. Căldura cabaia mari adusi...

Apă și focu
Focus Monday, 16 September 2024

Arifugarea

Expoziția ari maş trei picturi. Atea ţi easti tu mesi ari cama di 12 meatri lundzimi și easti analtă di 3 meatri ş-cama. Tu capu, tru unghilu...

Arifugarea
Focus Wednesday, 11 September 2024

Polimlu, atumţea și adză

Topili cad pisti casi, di vatămă oamiñi, tiniri și auşi, cilimeañi și părințălli a lor. Oamiñilli alagă, s’ascundu, s’ascapă cu...

Polimlu, atumţea și adză
Focus Monday, 12 August 2024

Olimpiada

Acă pari s’hibă ună antribari di cilimeanu, neise, tutu ţi s’faţi cu olimpiada cându s’bitisescu antriţerli sportivi olimpiţi? Multu...

Olimpiada
Focus Sunday, 04 August 2024

Nu ari nădie tră irine

Nu mata băneadză oamiñi cari s-aibă vidzută iriñea tu Orientulu di Aproapea. Și antribarea desi fu vără oară iriñe tru aestă reghiuni...

Nu ari nădie tră irine

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company