Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Prima preşedinţil’e românească a Consiliului UE

Cu giumitate di an ninte, când tamam arhiusea 2019, România era cuprinsă/acăţată di emoţia preluarilei a unei mari responsabilitate în cadrul a Uniunilei Europeană. Ţara care avea aluptată ahâta tra să hiba aprucheată tru avdzâta şi tim’isita organizaţie europeană, prelua tora ună funcţie importantă. Nu vreunulu di românil’i implicaţ în dezbaterea europeană prelua funcţia, că întreaga ţară. Şi responsabilitatea fu preluată de toţ românil’i, nu exagerăm să spunem că nâ simţim pirifan’i/măriţ tuţ ama şi cu responsabilitatea unei performanţă europeană pi care nu mulţă o achicăsea demplin. Tsicara că si tot spuse că easte ună procedură rotativă şi nu poate sa exista eşec tru aest efortu, instituţiile a statului şi societatea civilă si pregătiră/îndreapsiră să îndeplinească sarţin’ile complicate prevedzute di funcţie şi să lasă, tru tot aţeluşi chiro, ună impresie muşată despre români. Si-are discutată multu şi cu patimă, cu sirţâl’e politică, tru eidiul chiro, despre funcţia de Preşedinte a Consiliului a Uniunilei Europeană, exercitată di România în prima giumitate a luştui an, ama şi pregătirea tehnică fu pe miisură. Iniţial, cu ţeva timpu ninte, România lipsea să prel’ia preşedinţil’a rotativă a Consiliului UE tru a doaua giumitate, ama ieşearea Marilei Britanie din-tru agioculu european devansăă totul ahtare turlie că a Româniilei îl’i revenii aest semestru, cu ună aghendă ahoria. Eara prevedzute trei mări evenimente. Prota chi prota, 29 marţu lipsea să hibă ultima dzuuă a Maril’ei Britanie tru Uniunea Europeană iar efectile a lişei situaţe să hibă analizată la un summit european special, la Sibiu, căsăbălu din România iu preşedintele Iohannis fu primar. Ulterior, în iunie, urma să aibă loc alidzeri tru Parlamentul european. Eara un program sintetic ama plin di evenimente care fură elipse tru mandatile altor ţări di preşedinte a Consiliului a Uniunilei Europeană. Faptul că Brexitul nu avu la 29 marţu nu li simplificăă lucrurile. Iar faptul că nu si-are stabilită ici ţiva concret, că avu loc ună amânare complicată şi fără termen, venii să le complice. Nici la Sibiu, la adunarea şefilor de stat sau di guvernu din ţările a Uniunilei Europeană, Brexitulu nu fu elipse din discuţii,ama adunarea devenii mai puţân concretă, lăsânda, totunăpară, problema în aer. Nefinalizarea promisă a Brexitului feaţe zi’mie şi trâ aledzerile europeane ţe au urmată, în iunie. Prima problemă si referea la realocarea locurilor ţi revenea a Maril’ei Britanie. Amânarea sine die părăsi scăndura a scenâl’ei europeană impunea/câfta organizarea a aledzerilor trâ Parlamentul european şi în Marea Britanie, locurilea l’ei rămânânda a deţinătorului de drept, bare într-ună primă fază. Tsi cara că niţeun insu/om nu si mai aştepta, alidzerile europeane fură organizate şi în Marea Britanie, iar rezultatul deade iar dreptate a ţilor care vor ieşirea din-tru Uniunea Europeană. Ma să nâ turnăm la recentu finalizata preşedinţil’e românească a Consiliului a li Uniune Europeană, pe nângă elipsea a unor defecţiun’i, care nă permit ună ghine meritată lişurare, poate să si zbuarască fără echivoc de ună activitate ahoria a român’ilor în frămtea activităţâlor europeane în prima giumetate a anului 2019. Criteriul a dosarilor rezolvate în timpul a preşedinţiilei a li Românie, tot ahâtea probleme aflate în dezbatire, bagă în evidenţă performanţa ahoria a român’ilor care au avută sărţin’i ligate di exercitarea a liştei funcţie şi responsabilitate. Problemile europeane s-au bucurată di toată atenţia ama pe masa de lucru s-au aflată şi aspecte ligate di relaţiile internaţionale şi poziţia externă a Uniunil’ei Europeane. Bilanţul excelentu a preşedinţiilei a li Românie la Consiliul a Uniunil’ei Europeane fu evidenţiat di parteneril’i european’i şi de Finlanda, ţi are preluată aestă preşedinţil’e. Fu ună primă exercitare a li preşedinţil’e a Consiliului UE di cătră România, fu un succes evidentu ama videm tru aestu momentu şi integrarea demplină a Româniil’ei tru organizaţia comunitară, conform a aspiraţiilor a român’ilor. Ea are loc la 12 an’i di la aderarea Româniilei la Uniunea Europeană şi în contextul în care România, şi Bulgaria, care are exercitată şi ea aestă responsabilitate, tru 2018, nu sunt ninca aprucheate în spaţiul Schengen dezvoltat di parteneril’i european’i.

, 09.07.2019, 23:49


Autor: Marius Tiţa


Armânipsire: Hristu Steriu

foto: Radio Chișinău
Focus Monday, 28 October 2024

Tsi aleadzi Republica Moldova

Ca daima, istoria tuti li exighiseaşti. Locărli anamisa di Prutu și Nistru, ţi u yilipsescu, tru linii cabaia mări, actuala Republică Moldova,...

Tsi aleadzi Republica Moldova
Foto: Mohammed Ibrahim / unsplash.com
Focus Sunday, 13 October 2024

Un an

S-umplu un an di cându aproapea ună sută di oamiñi, israelieañi, suntu țănuț ostatiţ tru Gaza, tru zona palestiniană autonomă. Fură 250,...

Un an
Budapesta, agudită di apa mari di pi Dunaru cari va s’agiungă tru România stămâna yinitoari / Foto: Agerpres
Focus Wednesday, 25 September 2024

Apă și focu

După ună veară di focu, cu recorduri di căldură surpati unu dupu alantu, Europa s’ampuliseaşti cu mări nicări. Căldura cabaia mari adusi...

Apă și focu
Arifugarea, lucrarea adrată di Eugen Raportoru
Focus Monday, 16 September 2024

Arifugarea

Expoziția ari maş trei picturi. Atea ţi easti tu mesi ari cama di 12 meatri lundzimi și easti analtă di 3 meatri ş-cama. Tu capu, tru unghilu...

Arifugarea
Focus Wednesday, 11 September 2024

Polimlu, atumţea și adză

Topili cad pisti casi, di vatămă oamiñi, tiniri și auşi, cilimeañi și părințălli a lor. Oamiñilli alagă, s’ascundu, s’ascapă cu...

Polimlu, atumţea și adză
Focus Monday, 12 August 2024

Olimpiada

Acă pari s’hibă ună antribari di cilimeanu, neise, tutu ţi s’faţi cu olimpiada cându s’bitisescu antriţerli sportivi olimpiţi? Multu...

Olimpiada
Focus Sunday, 04 August 2024

Nu ari nădie tră irine

Nu mata băneadză oamiñi cari s-aibă vidzută iriñea tu Orientulu di Aproapea. Și antribarea desi fu vără oară iriñe tru aestă reghiuni...

Nu ari nădie tră irine
Focus Tuesday, 23 July 2024

NATO 75

Alăncitu tru 1949, căndu duñeaua ş-yinea tru ori după un lăhtărosu Polimu Mondial, NATO nu para avu parti di yiurtuseri hărăcoapi. Prota...

NATO 75

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company