Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Nicolae Bălcescu


Nicolae Bălcescu
Nicolae Bălcescu

, 22.06.2019, 18:30

Patriot, revoluționar, om politic, scriitor, istoric și om cari feaţi istorie. Aşi putem s-lu zuyrăpsimu Nicolae Bălcescu, personalitate a românilor dit mintitlu secol XlX-ţi. Acă tută lumea poate să spună că avdză di el, tru idyiul chiro poati s-hibă spusă că, tru aistu chiro, easti ună personalitate aproapea acutotalui agărsită. Vără turlie niduchită tricu şi umplearea, tru aestu cirişar, a două secoli di la amintarea a lui. Niţi opera și niţi bana a lui, di masi 33 di ani, nu suntu evocate, tru ună turlie mod semnificativă, cu aestă furn’ie. Dimec, Nicolae Bălcescu s-amintă, București, tru 1819, aoa si 200 di ani, tru dzuua di 29 di cirişar, Bucureşti. Purtă numa di familie a dadă-sai, Zinca, originară dit localitatea vâlceană Bălcești. Feati studii la Sâmtul Sava, iu lu avu profesor pi Ion Heliade Rădulescu și coleg pi Ion Ghica. Ma amănat, Ghica va-lu evocă, tru ună carti pitricută a poetlui Vasile Alecsandri, spiritlu ti ndriptati şi vrearea tră istorie a n’iclui Bălcescu. Tru idyea arti, Ion Ghica ș-aduti aminti că lu avea vidzută Nicolae Bălcescu tru hăpsani, iu eara ncl’isu ti participarea, la masi 21 di ani, la ună conspiraţie revoluţionară.




Anda işi dit hăpsani, deadun cu Ion Ghica și Christian Tell, thimi’iuseasti, societatea secretă revoluționară Frăția, cari avea deviza ”Dreptate și Frăție”. Gruparea creaşti semnificativ, aderânda tut ma mulță tiniri revoluționari, și s-dişcl’idi nica şi ună filială la Paris, număsită ”Societatea a studențălor români”, cumăndusit1 di C. A. Rosetti. Dit 1844, editează ”Magazin istoric tră Dacia”, deadun cu ardeleanlu August Treboniu Laurian. Ideea ti unirea a românilor îl faţi ca, tru idyiul chiro, s-ducă să-l’I veadă român’il’i di nafoara ali Muntenie, tru Ardeal și Moldova, ama și tru Italia și Franța. Anlu revoluționar 1848 lu-acaţă tru Franța, di iu s-toarnă București și agiundzi ministru di externi tru Guvernul provizoriu, revoluționar. La curmarea ali revoluție dit Muntenia, agiundzi s-hibă un exilat. Treati munţăl’i tru Transilvania iu păzărăpseaşti, fără succes, anamisa di revoluționarl’ii unguri și atel’I români. Agiumtu Paris scrie studiul a lui istoric nai ma importantu Român’il’i sum Mihai-Voievod Viteazul”, armas tru manuscris și tipusitu di Alexandru Odobescu, tru 1861 – 1863.




Tru 1851, Odobescu, cari îl tin’isea Bălcescu, lu-agiută la thimil’iusearea ali organizație ”Junimea română”. Bălcescu easti un precursor tră unificarea ali Europă, pi baze moderni, revoluţionare, di libirtate şi tin’isearea a ndrepturilor a omlui. Tru 1852, lăndzidu şi epuizat, mindueaşti tra să s-toarnă tru Muntenia ică barimu tru Moldova. Otoman’il’i, ama, nu îl’i l’iartă activitatea revoluţionară şi nu îl’i da izini s-dipună di pi pamporea di pi Dună iu eara. UAlină la bordu ună parei di soţ şi mama a lui. Easti atea dit soni andamusi, ti furn’ia că Nicolae Bălcescu lipsea tra s-nchisească calea tru Italia, tru sudlu a lui mplinu di oari tra ş-yitripsască plămân’il’i lăndzit. Vrea s-moară, exilat şi fără di nădii, după vără mes di dzăli, Palermo. Truplu a lui nu putu s-hibă aflatu di soţl’I cari vrură s-lu aducă tru pimintul a văsiliil’ei a lui, pi cari u vru ahăt multu. Ună ntreagă mitologhie s-amintă anvărliga di armăsăturli a lui piminteşti, ama salami easti că, Palermo, memoria al Nicolae Bălcescu easti tin’isită şi onorată.




Pi hotelu “Alla Trinacria”, iu ş-tricu oarili dit soni, ari ună mari ploaci memorială cari zburaşti ti Nicolae Bălcescu, “aleptu istoric şi fervent patriot, alumtător tră anăltearea ali Românie modernă”. Pi idyea faţadă, ari nica ună ploaci memorială ahărdzită al Garibaldi, cari bănă tru aestu hotel dzaţi an’I dupu Bălcescu, tru 1862, cându alumta tră unificarea ali Italie. Nu alargu va-l’I aflăm diznău atel’I doi revoluţionari cari nu s-andămusiră ama alumtară tră văsiliili a lor. Easti parcul Garibaldi, ahărdzitu a marilui revoluţionar şi a camaradzlor a lui di armi şi alumtă. Aoa fu anăltată ună sculptură oferită di Academia Română, ayalma al Nicolae Bălcescu, “mari patriot şi istoric român”, după cum easti scrisa pi soclu. Tricolorlu românescu băgatu pi statuie di un nicunuscut nsuţaşte portretlu di cheatră al Nicolae Bălcescu, un vizionar revoluţionar cari ş-deadi şcurta şi intensa a lui bană trăpopulu român.




Autor: Marius Tiţa


Armânipsearea: Tascu Lala


foto: Radio Chișinău
Focus Monday, 28 October 2024

Tsi aleadzi Republica Moldova

Ca daima, istoria tuti li exighiseaşti. Locărli anamisa di Prutu și Nistru, ţi u yilipsescu, tru linii cabaia mări, actuala Republică Moldova,...

Tsi aleadzi Republica Moldova
Foto: Mohammed Ibrahim / unsplash.com
Focus Sunday, 13 October 2024

Un an

S-umplu un an di cându aproapea ună sută di oamiñi, israelieañi, suntu țănuț ostatiţ tru Gaza, tru zona palestiniană autonomă. Fură 250,...

Un an
Budapesta, agudită di apa mari di pi Dunaru cari va s’agiungă tru România stămâna yinitoari / Foto: Agerpres
Focus Wednesday, 25 September 2024

Apă și focu

După ună veară di focu, cu recorduri di căldură surpati unu dupu alantu, Europa s’ampuliseaşti cu mări nicări. Căldura cabaia mari adusi...

Apă și focu
Arifugarea, lucrarea adrată di Eugen Raportoru
Focus Monday, 16 September 2024

Arifugarea

Expoziția ari maş trei picturi. Atea ţi easti tu mesi ari cama di 12 meatri lundzimi și easti analtă di 3 meatri ş-cama. Tu capu, tru unghilu...

Arifugarea
Focus Wednesday, 11 September 2024

Polimlu, atumţea și adză

Topili cad pisti casi, di vatămă oamiñi, tiniri și auşi, cilimeañi și părințălli a lor. Oamiñilli alagă, s’ascundu, s’ascapă cu...

Polimlu, atumţea și adză
Focus Monday, 12 August 2024

Olimpiada

Acă pari s’hibă ună antribari di cilimeanu, neise, tutu ţi s’faţi cu olimpiada cându s’bitisescu antriţerli sportivi olimpiţi? Multu...

Olimpiada
Focus Sunday, 04 August 2024

Nu ari nădie tră irine

Nu mata băneadză oamiñi cari s-aibă vidzută iriñea tu Orientulu di Aproapea. Și antribarea desi fu vără oară iriñe tru aestă reghiuni...

Nu ari nădie tră irine
Focus Tuesday, 23 July 2024

NATO 75

Alăncitu tru 1949, căndu duñeaua ş-yinea tru ori după un lăhtărosu Polimu Mondial, NATO nu para avu parti di yiurtuseri hărăcoapi. Prota...

NATO 75

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company