Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Drepturile a mul’erilor într-ună lume a polimilor

Prestigiosul/aţel cu mare numă Premiu Nobel trâ Pace di anulu aestu fu amintat di mediculu congolez Denis Mukwege şi Nadia Murad, ună tiniră di orighine yazidi din nordul a Irakului. Catheun di aţel’i premiaţâl’i are un paramith di bană care atradze atenţia asupra situaţil’ei a mul’erilor tru zonile di conflictu. Nadia Murad si născu şi criscu într-ună hoară isihă di picurari a populaţil’ei yazidi, tru nordul a Irakului. Tru 2014, ama, aestă hoară fu ocupată di teroriştili a organizaţilei auto-intitulată Statulu Islamic, bărbaţâl’i fură muriţ iar mul’ierile, printră care şi Nadia Murad, atumţea în vârstă di 21 di ani, fu pitricută în sclavia sexuală instituită de sinistra grupare teroristă. Are cunoscută infernul a liştei situaţie, ama reuşi să evadeadză şi, unăoară agiumtă în siguranţă, tru Europa, milită cu mare puteare trâ cunoaşterea ţilor fapte în zonile ocupate di organizaţia Statulu Islamic. Are scrisă un volum cutremburător, “Eu va hiu ultima”, în care îşi preziintă fuviroasa experienţă. Agiumse primulu ambasador a Naţiun’ilor Unite trâ Demnitatea Suprav’ieţuitorilor a Traficului Uman şi apruche Nobelul trâ pace tru anul în care si împlineaşte un deceniu di la adoptarea, di cătră Consiliul di Securitate a ONU, a Rezoluţilei care stabileaşte că folosirea violenţâlei sexuală ca armă di polim easte crimă di polim şi ună fuvirsire contra li irine/pace şi securitate internaţională. Denis Mukwege easte medic şi depune eforturi mări tra să agiută mul’ierile victime a violenţâlei sexuală în Republica Democratică Congo. Ninte cu aproapea doauă dechenii are înfiinţată Spitalul Panzi în Bukavu, ună regiune în care violenţile şi conflictele armate par să nu si mai bitisească. Mukwege şi personalul a l’ei au tratată m’il’e di victime a abuzului sexual, care agiumse crimă comună tru polimulu civil care vâtâma ma multu di şase milioane di congolezi. Doctorulu Denis Mukwege condamnăă totâna şi cu puteare violurile în masă şi criticăă guvernul congolez şi alte ţări că nu dânâsescu folosirea violenţâlei sexuală contra mul’ierilor ca strateghie şi armă di polim. Aproapea ca ună deviză, mediculu congolez spune că “dreptatea easte ună problemă a tutulor” şi mutreaşte să unească pi toată lumea contra violenţâlei sexuală tru conflictile armate. Bărbaţâl’i şi mul’ierile, ofiţeril’i şi soldaţâl’i, civilil’i din zona di conflictu sau di iuţido lipseaşte să dezvăluie şi să combată aestă crimă di polim. Premiul Nobel trâ Pace di aestu an atradze atenţia a unei situaţie tragică ţi afecteadză mul’irile şi copiil’i/cilimean’il’i, într-ună lume cu multe polime informale şi conflicte armate soldate cu un numir incredibil de victime şi cu distrudzeri greale. Într-ună societate tru care informaţia ciirculă rapid, violurile în masă şi abuzurile sexuale din zonele ocupate di militari şi paramilitari di toate turliile sunt trecute multu lişor cu videarea şi sunt aghon’ea agârşite. Situaţiile di răchire în masă, di sclavie sexuală, de viol în masă, urmate sau nu de vâtâmarea ţilor torturate aşi sunt cunoscute, ama di tot ahâte ori ori nu are urmată niteună acţiune concretă, niţeună misură contra luştor practiţ criminale. Mai multu, problema tinde să si agraveadză pe misură ţi creaşte alarmantu fenomenulu a refugiului, creaşte numirulu a ţilor care îşi părăsescu/alasă casile şi hoarile piste care vini polimulu. Tru bitisiră să observăm că laureaţâl’i a Nobelului trâ Pace di anulu aestu sunt şi laureaţ a Premiului Saharov, decernat di Parlamentul European. Nadia Murad apruche Premiul Saharov trâ libertate di minduire tru 2016, împreună cu Lamiya Aji Bashar, şi ea ună tiniră di-tru comunitatea yazidi care are cunoscută colasea a li sclavie sexuală, ama reuşit să scapă şi să aducă mărturia a l’ei cutremburătoare. Denis Mukwege apruche Premiul Saharov tru 2014, sigura, trâ lucurlu a l’ei medical de una bană, dedicată a victimelor a abuzurilor sexuale, şi trâ alumta l’ei ca tăţearea să nu si aştearnă asupra a luştor lâieţ/atrocităţ.

, 14.10.2018, 21:56

Prestigiosul/aţel cu mare numă Premiu Nobel trâ Pace di anulu aestu fu amintat di mediculu congolez Denis Mukwege şi Nadia Murad, ună tiniră di orighine yazidi din nordul a Irakului. Catheun di aţel’i premiaţâl’i are un paramith di bană care atradze atenţia asupra situaţil’ei a mul’erilor tru zonile di conflictu. Nadia Murad si născu şi criscu într-ună hoară isihă di picurari a populaţil’ei yazidi, tru nordul a Irakului. Tru 2014, ama, aestă hoară fu ocupată di teroriştili a organizaţilei auto-intitulată Statulu Islamic, bărbaţâl’i fură muriţ iar mul’ierile, printră care şi Nadia Murad, atumţea în vârstă di 21 di ani, fu pitricută în sclavia sexuală instituită de sinistra grupare teroristă. Are cunoscută infernul a liştei situaţie, ama reuşi să evadeadză şi, unăoară agiumtă în siguranţă, tru Europa, milită cu mare puteare trâ cunoaşterea ţilor fapte în zonile ocupate di organizaţia Statulu Islamic. Are scrisă un volum cutremburător, “Eu va hiu ultima”, în care îşi preziintă fuviroasa experienţă. Agiumse primulu ambasador a Naţiun’ilor Unite trâ Demnitatea Suprav’ieţuitorilor a Traficului Uman şi apruche Nobelul trâ pace tru anul în care si împlineaşte un deceniu di la adoptarea, di cătră Consiliul di Securitate a ONU, a Rezoluţilei care stabileaşte că folosirea violenţâlei sexuală ca armă di polim easte crimă di polim şi ună fuvirsire contra li irine/pace şi securitate internaţională. Denis Mukwege easte medic şi depune eforturi mări tra să agiută mul’ierile victime a violenţâlei sexuală în Republica Democratică Congo. Ninte cu aproapea doauă dechenii are înfiinţată Spitalul Panzi în Bukavu, ună regiune în care violenţile şi conflictele armate par să nu si mai bitisească. Mukwege şi personalul a l’ei au tratată m’il’e di victime a abuzului sexual, care agiumse crimă comună tru polimulu civil care vâtâma ma multu di şase milioane di congolezi. Doctorulu Denis Mukwege condamnăă totâna şi cu puteare violurile în masă şi criticăă guvernul congolez şi alte ţări că nu dânâsescu folosirea violenţâlei sexuală contra mul’ierilor ca strateghie şi armă di polim. Aproapea ca ună deviză, mediculu congolez spune că “dreptatea easte ună problemă a tutulor” şi mutreaşte să unească pi toată lumea contra violenţâlei sexuală tru conflictile armate. Bărbaţâl’i şi mul’ierile, ofiţeril’i şi soldaţâl’i, civilil’i din zona di conflictu sau di iuţido lipseaşte să dezvăluie şi să combată aestă crimă di polim. Premiul Nobel trâ Pace di aestu an atradze atenţia a unei situaţie tragică ţi afecteadză mul’irile şi copiil’i/cilimean’il’i, într-ună lume cu multe polime informale şi conflicte armate soldate cu un numir incredibil de victime şi cu distrudzeri greale. Într-ună societate tru care informaţia ciirculă rapid, violurile în masă şi abuzurile sexuale din zonele ocupate di militari şi paramilitari di toate turliile sunt trecute multu lişor cu videarea şi sunt aghon’ea agârşite. Situaţiile di răchire în masă, di sclavie sexuală, de viol în masă, urmate sau nu de vâtâmarea ţilor torturate aşi sunt cunoscute, ama di tot ahâte ori ori nu are urmată niteună acţiune concretă, niţeună misură contra luştor practiţ criminale. Mai multu, problema tinde să si agraveadză pe misură ţi creaşte alarmantu fenomenulu a refugiului, creaşte numirulu a ţilor care îşi părăsescu/alasă casile şi hoarile piste care vini polimulu. Tru bitisiră să observăm că laureaţâl’i a Nobelului trâ Pace di anulu aestu sunt şi laureaţ a Premiului Saharov, decernat di Parlamentul European. Nadia Murad apruche Premiul Saharov trâ libertate di minduire tru 2016, împreună cu Lamiya Aji Bashar, şi ea ună tiniră di-tru comunitatea yazidi care are cunoscută colasea a li sclavie sexuală, ama reuşit să scapă şi să aducă mărturia a l’ei cutremburătoare. Denis Mukwege apruche Premiul Saharov tru 2014, sigura, trâ lucurlu a l’ei medical de una bană, dedicată a victimelor a abuzurilor sexuale, şi trâ alumta l’ei ca tăţearea să nu si aştearnă asupra a luştor lâieţ/atrocităţ.


Autor: Marius Tiţa


Armânipsire: Hristu Steriu

Foto: Marius Tița/RRI
Focus Sunday, 10 November 2024

Mururli a Berlinlui

Aoa şi 35 di añi, tru noaptea di 9 cătă 10 di brumaru, tru 1989, Murlu a Berlinlui numata eara ună lăhtărseari și nitriţeari a sinurlui cari...

Mururli a Berlinlui
foto: Radio Chișinău
Focus Monday, 28 October 2024

Tsi aleadzi Republica Moldova

Ca daima, istoria tuti li exighiseaşti. Locărli anamisa di Prutu și Nistru, ţi u yilipsescu, tru linii cabaia mări, actuala Republică Moldova,...

Tsi aleadzi Republica Moldova
Foto: Mohammed Ibrahim / unsplash.com
Focus Sunday, 13 October 2024

Un an

S-umplu un an di cându aproapea ună sută di oamiñi, israelieañi, suntu țănuț ostatiţ tru Gaza, tru zona palestiniană autonomă. Fură 250,...

Un an
Budapesta, agudită di apa mari di pi Dunaru cari va s’agiungă tru România stămâna yinitoari / Foto: Agerpres
Focus Wednesday, 25 September 2024

Apă și focu

După ună veară di focu, cu recorduri di căldură surpati unu dupu alantu, Europa s’ampuliseaşti cu mări nicări. Căldura cabaia mari adusi...

Apă și focu
Focus Monday, 16 September 2024

Arifugarea

Expoziția ari maş trei picturi. Atea ţi easti tu mesi ari cama di 12 meatri lundzimi și easti analtă di 3 meatri ş-cama. Tu capu, tru unghilu...

Arifugarea
Focus Wednesday, 11 September 2024

Polimlu, atumţea și adză

Topili cad pisti casi, di vatămă oamiñi, tiniri și auşi, cilimeañi și părințălli a lor. Oamiñilli alagă, s’ascundu, s’ascapă cu...

Polimlu, atumţea și adză
Focus Monday, 12 August 2024

Olimpiada

Acă pari s’hibă ună antribari di cilimeanu, neise, tutu ţi s’faţi cu olimpiada cându s’bitisescu antriţerli sportivi olimpiţi? Multu...

Olimpiada
Focus Sunday, 04 August 2024

Nu ari nădie tră irine

Nu mata băneadză oamiñi cari s-aibă vidzută iriñea tu Orientulu di Aproapea. Și antribarea desi fu vără oară iriñe tru aestă reghiuni...

Nu ari nădie tră irine

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company