Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Starea a Uniunil’ei şi a naţiun’ilor

Ca tru i ţe an, tru chirolu di ma nâpoi, la arhiusita a mesului aghiazmăciune/ septembrie, preşedintile a Comisil’ei Europeană prezentă un discursu trâ Starea Uniunil’ei, ună uniune cu mai multe naţiuni a cui stare easte multu importantă. Easte ultimulu Raportu din mandatulu a lu Jean-Claude Juncker di preşedinte a Comisilei Europeană. Tru mai 2019 va aibă loc nale alidzeri trâ Parlamentul European şi va hibă aleaptă ună noauă Comisie Europeană. Pi di altă parte, tamam contextul a luştor dzâle, cându fu prezentat Raportul anual mutrindalui Starea a li Uniune, easte unulu dip complicat. Tsi cara că easte ultimulu susţânut di Juncker, discursul a lui fu analitic, realistu şi mobilizator şi ici testamentar, cum poate nâ aştiptam. El sublinil’e că nu easte un discursu di bilanţu, di aform’ia că nu asosi/ninca nu agiumse ninca aestu momentu trâ Comisia pe care u conduţe. Discursul a lui nu si vru niţe triumfalistu, ama niţe alarmistu. La mai ghine di un secol di la arhiusirea a Primului Polim Mondial, neanunţat, pe un fondu di pace ţi părea di durată, preşedintele Juncker subliniadză că Uniunea Europeană easte gardianulu a li irine/ pace iar Europa cunoaşte pacea pri-tru Uniunea Europeană, faptu trâ care easte ghine să him recunoscători. “Lipseaşte să spunim ma multu respectu a Uniunilei Europeane, să nu-l’i mărgh’im imaginea și să nă apărăm modulu a nostru di bană și aţea ţe nâ defineaște, spuse preşedintele a Comisil’ei Europeană. Să îmbrățâtăm patriotismul care nu si îndreaptă contra altora. Să respindzem naționalismul gol pi di nuntru care proiecteadză ură/ahte față di alanţâ, care seamină distrudzere, care spune cu deadzetulu înspre alanţâ în loc să caftă soluții care să nâ permită să bânăm mai ghine împreună. Deviza pactului fondator a Uniunilei Europeană — un nu” apofasit a polimului — se impune și ază cu evidența unui imperativ și a unei datorie/borge trâ dare. Ună datorie nepâzârâpsită di vigilență față de aţea ţi nâ si faţe și se faţe în varliga noastră”. Juncker dzâse a lucrurilor pe numă şi are prezentată ună serie de misuri ţi au scupolu să ducă la ună Uniune Europeană “mai coezivă, mai puternică şi mai democratică”. Discursul feaţe un tur de orizontu şi de forţă prin-tr-ună problematică amplă cu care si confruuntă Uniunea Europeană. Fără să demarăm un altu efortu de sintetizare a discursului în puncte principale, să aduţim aminte aţeale 21 de trimestre consecutive de creaştire, înreghistrate di economie, faptul că nâ apruchem di cifra di 400 di milioane trâ populaţia a Europâl’ei, de 21 de milioane di nale locuri di lucru. Fu salutat efortul realizat di Grăţia, care reuşi ieşirea din criză, iar apelul la unitatea europeană fu ună permanenţă a discursului. “În lumea di ază, Europa nu mai poate să hibă sigură că angajamentele asumate aieri va mai hibă respectate mâne”, spune, dinintea parlamentului European, preşedintele a Comisil’ei Europeană. A, tamam di aţea, “ază, lumea are nevol’ie de ună Europă puternică și unită”. Evocândalui perspectiva geopolitică, preşedintele Juncker consiideră că easte “momentul a suveranitatilei europeane”. Easte zborulu de suveranitatea Uniunilei Europeană ca entitate. Europa lipseaşte să devină un actor suveran în relațiile internaționale, şi să-şi asumâ un rol în modelarea afacerilor globale. Inevitabil, într-un ahtare momentu, apare în discuţie problema suveranitatilei naţională a catheunuia di statele membre. Să nu agarşim că nâ aflăm într-un momentu în care un membru de bază a Uniunil’ei aleapse să părăsească aestă organizaţie, iar multe state si confruntă cu diverse sancţiun’i trâ politiţâle interne pi care li bagă tru practichie. Preşedintele a Comisilei Europeană reafirmă, ama, veacl’ea formulă a raportului naţional-comunitar: suveranitatea europeană decurdze din suveranitatea națională a statilor membre, ea nu înlocuiaște aţea ţi easte specific a națiunilor. “Pri-tru partajarea a suveranitățâlor a noastre, spune Juncker, în domeniile tru care aestu lucru easte necesar, catheun di statile a noastre națiune devine mai puternic”.

, 19.09.2018, 22:17

Ca tru i ţe an, tru chirolu di ma nâpoi, la arhiusita a mesului aghiazmăciune/ septembrie, preşedintile a Comisil’ei Europeană prezentă un discursu trâ Starea Uniunil’ei, ună uniune cu mai multe naţiuni a cui stare easte multu importantă. Easte ultimulu Raportu din mandatulu a lu Jean-Claude Juncker di preşedinte a Comisilei Europeană. Tru mai 2019 va aibă loc nale alidzeri trâ Parlamentul European şi va hibă aleaptă ună noauă Comisie Europeană. Pi di altă parte, tamam contextul a luştor dzâle, cându fu prezentat Raportul anual mutrindalui Starea a li Uniune, easte unulu dip complicat. Tsi cara că easte ultimulu susţânut di Juncker, discursul a lui fu analitic, realistu şi mobilizator şi ici testamentar, cum poate nâ aştiptam. El sublinil’e că nu easte un discursu di bilanţu, di aform’ia că nu asosi/ninca nu agiumse ninca aestu momentu trâ Comisia pe care u conduţe. Discursul a lui nu si vru niţe triumfalistu, ama niţe alarmistu. La mai ghine di un secol di la arhiusirea a Primului Polim Mondial, neanunţat, pe un fondu di pace ţi părea di durată, preşedintele Juncker subliniadză că Uniunea Europeană easte gardianulu a li irine/ pace iar Europa cunoaşte pacea pri-tru Uniunea Europeană, faptu trâ care easte ghine să him recunoscători. “Lipseaşte să spunim ma multu respectu a Uniunilei Europeane, să nu-l’i mărgh’im imaginea și să nă apărăm modulu a nostru di bană și aţea ţe nâ defineaște, spuse preşedintele a Comisil’ei Europeană. Să îmbrățâtăm patriotismul care nu si îndreaptă contra altora. Să respindzem naționalismul gol pi di nuntru care proiecteadză ură/ahte față di alanţâ, care seamină distrudzere, care spune cu deadzetulu înspre alanţâ în loc să caftă soluții care să nâ permită să bânăm mai ghine împreună. Deviza pactului fondator a Uniunilei Europeană — un nu” apofasit a polimului — se impune și ază cu evidența unui imperativ și a unei datorie/borge trâ dare. Ună datorie nepâzârâpsită di vigilență față de aţea ţi nâ si faţe și se faţe în varliga noastră”. Juncker dzâse a lucrurilor pe numă şi are prezentată ună serie de misuri ţi au scupolu să ducă la ună Uniune Europeană “mai coezivă, mai puternică şi mai democratică”. Discursul feaţe un tur de orizontu şi de forţă prin-tr-ună problematică amplă cu care si confruuntă Uniunea Europeană. Fără să demarăm un altu efortu de sintetizare a discursului în puncte principale, să aduţim aminte aţeale 21 de trimestre consecutive de creaştire, înreghistrate di economie, faptul că nâ apruchem di cifra di 400 di milioane trâ populaţia a Europâl’ei, de 21 de milioane di nale locuri di lucru. Fu salutat efortul realizat di Grăţia, care reuşi ieşirea din criză, iar apelul la unitatea europeană fu ună permanenţă a discursului. “În lumea di ază, Europa nu mai poate să hibă sigură că angajamentele asumate aieri va mai hibă respectate mâne”, spune, dinintea parlamentului European, preşedintele a Comisil’ei Europeană. A, tamam di aţea, “ază, lumea are nevol’ie de ună Europă puternică și unită”. Evocândalui perspectiva geopolitică, preşedintele Juncker consiideră că easte “momentul a suveranitatilei europeane”. Easte zborulu de suveranitatea Uniunilei Europeană ca entitate. Europa lipseaşte să devină un actor suveran în relațiile internaționale, şi să-şi asumâ un rol în modelarea afacerilor globale. Inevitabil, într-un ahtare momentu, apare în discuţie problema suveranitatilei naţională a catheunuia di statele membre. Să nu agarşim că nâ aflăm într-un momentu în care un membru de bază a Uniunil’ei aleapse să părăsească aestă organizaţie, iar multe state si confruntă cu diverse sancţiun’i trâ politiţâle interne pi care li bagă tru practichie. Preşedintele a Comisilei Europeană reafirmă, ama, veacl’ea formulă a raportului naţional-comunitar: suveranitatea europeană decurdze din suveranitatea națională a statilor membre, ea nu înlocuiaște aţea ţi easte specific a națiunilor. “Pri-tru partajarea a suveranitățâlor a noastre, spune Juncker, în domeniile tru care aestu lucru easte necesar, catheun di statile a noastre națiune devine mai puternic”.


Autor: Marius Tiţa


Armânipsire: Hristu Steriu

Foto: Marius Tița/RRI
Focus Sunday, 10 November 2024

Mururli a Berlinlui

Aoa şi 35 di añi, tru noaptea di 9 cătă 10 di brumaru, tru 1989, Murlu a Berlinlui numata eara ună lăhtărseari și nitriţeari a sinurlui cari...

Mururli a Berlinlui
foto: Radio Chișinău
Focus Monday, 28 October 2024

Tsi aleadzi Republica Moldova

Ca daima, istoria tuti li exighiseaşti. Locărli anamisa di Prutu și Nistru, ţi u yilipsescu, tru linii cabaia mări, actuala Republică Moldova,...

Tsi aleadzi Republica Moldova
Foto: Mohammed Ibrahim / unsplash.com
Focus Sunday, 13 October 2024

Un an

S-umplu un an di cându aproapea ună sută di oamiñi, israelieañi, suntu țănuț ostatiţ tru Gaza, tru zona palestiniană autonomă. Fură 250,...

Un an
Budapesta, agudită di apa mari di pi Dunaru cari va s’agiungă tru România stămâna yinitoari / Foto: Agerpres
Focus Wednesday, 25 September 2024

Apă și focu

După ună veară di focu, cu recorduri di căldură surpati unu dupu alantu, Europa s’ampuliseaşti cu mări nicări. Căldura cabaia mari adusi...

Apă și focu
Focus Monday, 16 September 2024

Arifugarea

Expoziția ari maş trei picturi. Atea ţi easti tu mesi ari cama di 12 meatri lundzimi și easti analtă di 3 meatri ş-cama. Tu capu, tru unghilu...

Arifugarea
Focus Wednesday, 11 September 2024

Polimlu, atumţea și adză

Topili cad pisti casi, di vatămă oamiñi, tiniri și auşi, cilimeañi și părințălli a lor. Oamiñilli alagă, s’ascundu, s’ascapă cu...

Polimlu, atumţea și adză
Focus Monday, 12 August 2024

Olimpiada

Acă pari s’hibă ună antribari di cilimeanu, neise, tutu ţi s’faţi cu olimpiada cându s’bitisescu antriţerli sportivi olimpiţi? Multu...

Olimpiada
Focus Sunday, 04 August 2024

Nu ari nădie tră irine

Nu mata băneadză oamiñi cari s-aibă vidzută iriñea tu Orientulu di Aproapea. Și antribarea desi fu vără oară iriñe tru aestă reghiuni...

Nu ari nădie tră irine

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company