Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Ună mare sportivă

Hâbarea muşată a siptămânâlei tricută easte numirea a li Roxană Mărăcineanu în funcţia de ministru a sporturilor tru Guvernul francez. Tora, deja ştie toată lumea că noulu ministru easte di origine română, de faptu easte născută în România, în Franţa agiungânda la 9 an’i. Paramithlu a banâlei a lui easte emoţionantă. Tatăl a noului ministru fu angajat într-unulu di contractile pri-tru care România comunistă pitriţea specialişti să lucreadză în ţările maghrebiene. Familia Mărăcineanu revenea, si turna, di-tru Algeria, tru 1984, cându părinţâl’i loară apofasea tra să nu mai si toarnă în România lu Ceauşescu. Sigura, cilimeanulu, ministrulu di ază, resimţi aţel mai duriros aestă alâxire radicală. Nâheam câte nâheam, lucrurile intrară pe ună cale normală ahtare turlie că Roxana Mărăcineanu putu să si dedică a sportului, aşa cum şi-avu dor dipriună. În România avea arhiusită gimnastica, moda momemntului, inspirată di marea campioană Nadia Comăneci şi urmaşele a lei. În România avea descoperită şi nataţia, a cure îl’i si-are dedicată atumţea cându agiumse în Franţa. Fu naturalizată tru 1991 şi de atumţea tricolorulu sum care concură fu aţel francez. Tru 1998, la Perth, în Australia, agiundze, devine prima campioană mondială la nataţie din Franţa şi numa l’ei si impune în istorie. Easte multiplă campioană a Franţâl’ei şi campioană a Europâlei, în diferite probe de nataţie. La Giocurile Olimpiţe di la Sydney, di-tru anulu 2000, amintăă argintul/asimea trâ Franţa, hiinda depăşită de ună altă româncă, Diana Mocanu. Mărturiseaşte că are plâmtă di emoţie cându avdzâ imnul a Româniil’ei. Roxana Mărăcineanu si retrapse pri-aghealea-ghalea din sport, şi acâţăă pi calea politicâlei. Tru 2010 candidă şi amintăă un loc di consilier regional. Si implicăă serios tru mai multe programe cu scupolu să atragă tineretulu în lumea sportului. Anulu aestu, preşedintile Macron îl’i câftă să participă la un program naţional di nataţie dedicat a copiilor/cilimean’ilor. La şcurtu chiro, fu numită în frâmtea Ministerului a Sporturilor, ţea mai analta demnitate deţinută/avută vârâoară de un român în Franţa. Numirea l’ei si bucurăă/si hârâsi di ună multu bună aprucheare în presa franceză, care lo lucrile în detaliu, cu seriozitate. Fum ba şi invitaţ să descoperim 10 lucruri pi care lipseaşte să li ştim dispri ministrulu Mărăcineanu. Primulu easte, sigura, faptul că easte ună campioană. Faptul că v’ine din România easte pi al doilea loc, fără să considerăm articolul ca hiinda un clasamentu. Originea l’ei easte, de faptu, istorima a li bană a l’ei. Fu prezentată ca un exemplu de bună integrare a unui xen în societatea franceză, ţi cara că nu totna îl’i fu lişor. Din toată inima îl’i mulţumeaşte/mulţan’iiseaşte a li Franţă că l’i-apruchee familia în lumea liberă şi putu sâ devenă aţea care easte ază. Tru aestu contextu să aduţim aminte şi poziţia ministrului francez di orighine română dispri migraţie: Franţa poate să hibă cu multu mare puteare s-hibă aştiptată cu alţâ. Lucrile si alâxiră multu. Aţel’i care v’in tora nu mata au şansa a noastră di atumeai”. Să mai aflăm că easte comentatoare trâ emisiun’ile televizate di sportu, că feaţe politică trâ partidulu socialistu, vru totna să azboairă în cosmos, nu reuşi să pitrundă în conduţirea forurilor sportive din Franţa şi lansă un apel naţional ca tineril’i şi copiil’i/cilimean’il’i să înveaţă să anoată, pi fondul a unei creaştire alarmantă a cazurilor di nicare. Roxana Mărăcineanu, campioană şi ministru a li Franţă, născută la Bucureşti aoa şi 43 di an’i, easte ună personalitate dedicată a oamin’ilor, într-un spirit demplin di sportivitate şi de iniţiativă. Spune a lucrilor pi numă, şi nu maşi în franceză şi în română, că şi în engleză şi ghirmană, limbe studiate la facultate. Nu l’iartă făţărnicia, îşi aminteaşte cheadiţâle/obstacolile absurde di care si agudi, ţi cara că easte ună campioană naţională şi nu ezită/nu si afireaşte să accentueadză faptul că datoreadză a Franţâl’ei întreaga a l’ei evoluţie. Si mâreaşte/easte hiperifană că easte româncă şi franţuzoaică diunâoară şi îl’i sta multu ghine tru ia/câmeaşa/bluza românească în care apare, la un momentu dat, într-ună fotografie lum’inată de sumuarâsulu trâ mirache a doamnâlei ministru a Sporturilor din Franţa, Roxana Mărăcineanu.

Ună mare sportivă
Ună mare sportivă

, 09.09.2018, 21:04

Hâbarea muşată a siptămânâlei tricută easte numirea a li Roxană Mărăcineanu în funcţia de ministru a sporturilor tru Guvernul francez. Tora, deja ştie toată lumea că noulu ministru easte di origine română, de faptu easte născută în România, în Franţa agiungânda la 9 an’i. Paramithlu a banâlei a lui easte emoţionantă. Tatăl a noului ministru fu angajat într-unulu di contractile pri-tru care România comunistă pitriţea specialişti să lucreadză în ţările maghrebiene. Familia Mărăcineanu revenea, si turna, di-tru Algeria, tru 1984, cându părinţâl’i loară apofasea tra să nu mai si toarnă în România lu Ceauşescu. Sigura, cilimeanulu, ministrulu di ază, resimţi aţel mai duriros aestă alâxire radicală. Nâheam câte nâheam, lucrurile intrară pe ună cale normală ahtare turlie că Roxana Mărăcineanu putu să si dedică a sportului, aşa cum şi-avu dor dipriună. În România avea arhiusită gimnastica, moda momemntului, inspirată di marea campioană Nadia Comăneci şi urmaşele a lei. În România avea descoperită şi nataţia, a cure îl’i si-are dedicată atumţea cându agiumse în Franţa. Fu naturalizată tru 1991 şi de atumţea tricolorulu sum care concură fu aţel francez. Tru 1998, la Perth, în Australia, agiundze, devine prima campioană mondială la nataţie din Franţa şi numa l’ei si impune în istorie. Easte multiplă campioană a Franţâl’ei şi campioană a Europâlei, în diferite probe de nataţie. La Giocurile Olimpiţe di la Sydney, di-tru anulu 2000, amintăă argintul/asimea trâ Franţa, hiinda depăşită de ună altă româncă, Diana Mocanu. Mărturiseaşte că are plâmtă di emoţie cându avdzâ imnul a Româniil’ei. Roxana Mărăcineanu si retrapse pri-aghealea-ghalea din sport, şi acâţăă pi calea politicâlei. Tru 2010 candidă şi amintăă un loc di consilier regional. Si implicăă serios tru mai multe programe cu scupolu să atragă tineretulu în lumea sportului. Anulu aestu, preşedintile Macron îl’i câftă să participă la un program naţional di nataţie dedicat a copiilor/cilimean’ilor. La şcurtu chiro, fu numită în frâmtea Ministerului a Sporturilor, ţea mai analta demnitate deţinută/avută vârâoară de un român în Franţa. Numirea l’ei si bucurăă/si hârâsi di ună multu bună aprucheare în presa franceză, care lo lucrile în detaliu, cu seriozitate. Fum ba şi invitaţ să descoperim 10 lucruri pi care lipseaşte să li ştim dispri ministrulu Mărăcineanu. Primulu easte, sigura, faptul că easte ună campioană. Faptul că v’ine din România easte pi al doilea loc, fără să considerăm articolul ca hiinda un clasamentu. Originea l’ei easte, de faptu, istorima a li bană a l’ei. Fu prezentată ca un exemplu de bună integrare a unui xen în societatea franceză, ţi cara că nu totna îl’i fu lişor. Din toată inima îl’i mulţumeaşte/mulţan’iiseaşte a li Franţă că l’i-apruchee familia în lumea liberă şi putu sâ devenă aţea care easte ază. Tru aestu contextu să aduţim aminte şi poziţia ministrului francez di orighine română dispri migraţie: Franţa poate să hibă cu multu mare puteare s-hibă aştiptată cu alţâ. Lucrile si alâxiră multu. Aţel’i care v’in tora nu mata au şansa a noastră di atumeai”. Să mai aflăm că easte comentatoare trâ emisiun’ile televizate di sportu, că feaţe politică trâ partidulu socialistu, vru totna să azboairă în cosmos, nu reuşi să pitrundă în conduţirea forurilor sportive din Franţa şi lansă un apel naţional ca tineril’i şi copiil’i/cilimean’il’i să înveaţă să anoată, pi fondul a unei creaştire alarmantă a cazurilor di nicare. Roxana Mărăcineanu, campioană şi ministru a li Franţă, născută la Bucureşti aoa şi 43 di an’i, easte ună personalitate dedicată a oamin’ilor, într-un spirit demplin di sportivitate şi de iniţiativă. Spune a lucrilor pi numă, şi nu maşi în franceză şi în română, că şi în engleză şi ghirmană, limbe studiate la facultate. Nu l’iartă făţărnicia, îşi aminteaşte cheadiţâle/obstacolile absurde di care si agudi, ţi cara că easte ună campioană naţională şi nu ezită/nu si afireaşte să accentueadză faptul că datoreadză a Franţâl’ei întreaga a l’ei evoluţie. Si mâreaşte/easte hiperifană că easte româncă şi franţuzoaică diunâoară şi îl’i sta multu ghine tru ia/câmeaşa/bluza românească în care apare, la un momentu dat, într-ună fotografie lum’inată de sumuarâsulu trâ mirache a doamnâlei ministru a Sporturilor din Franţa, Roxana Mărăcineanu.


Autor: Marius Tiţa


Armânipsire: Hristu Steriu


Foto: Marius Tița/RRI
Focus Sunday, 10 November 2024

Mururli a Berlinlui

Aoa şi 35 di añi, tru noaptea di 9 cătă 10 di brumaru, tru 1989, Murlu a Berlinlui numata eara ună lăhtărseari și nitriţeari a sinurlui cari...

Mururli a Berlinlui
foto: Radio Chișinău
Focus Monday, 28 October 2024

Tsi aleadzi Republica Moldova

Ca daima, istoria tuti li exighiseaşti. Locărli anamisa di Prutu și Nistru, ţi u yilipsescu, tru linii cabaia mări, actuala Republică Moldova,...

Tsi aleadzi Republica Moldova
Foto: Mohammed Ibrahim / unsplash.com
Focus Sunday, 13 October 2024

Un an

S-umplu un an di cându aproapea ună sută di oamiñi, israelieañi, suntu țănuț ostatiţ tru Gaza, tru zona palestiniană autonomă. Fură 250,...

Un an
Budapesta, agudită di apa mari di pi Dunaru cari va s’agiungă tru România stămâna yinitoari / Foto: Agerpres
Focus Wednesday, 25 September 2024

Apă și focu

După ună veară di focu, cu recorduri di căldură surpati unu dupu alantu, Europa s’ampuliseaşti cu mări nicări. Căldura cabaia mari adusi...

Apă și focu
Focus Monday, 16 September 2024

Arifugarea

Expoziția ari maş trei picturi. Atea ţi easti tu mesi ari cama di 12 meatri lundzimi și easti analtă di 3 meatri ş-cama. Tu capu, tru unghilu...

Arifugarea
Focus Wednesday, 11 September 2024

Polimlu, atumţea și adză

Topili cad pisti casi, di vatămă oamiñi, tiniri și auşi, cilimeañi și părințălli a lor. Oamiñilli alagă, s’ascundu, s’ascapă cu...

Polimlu, atumţea și adză
Focus Monday, 12 August 2024

Olimpiada

Acă pari s’hibă ună antribari di cilimeanu, neise, tutu ţi s’faţi cu olimpiada cându s’bitisescu antriţerli sportivi olimpiţi? Multu...

Olimpiada
Focus Sunday, 04 August 2024

Nu ari nădie tră irine

Nu mata băneadză oamiñi cari s-aibă vidzută iriñea tu Orientulu di Aproapea. Și antribarea desi fu vără oară iriñe tru aestă reghiuni...

Nu ari nădie tră irine

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company