Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Realitatea a unei linie imaghinară

Ninte cu 65 di an’i si fâţea un armistiţiu care lu curma polimulu ţi alăsa Coreea împărţâtă tru doauă părţâ. Eara ună soluţie di compromis tru pace/cu irine într-un conflictu niaşteptat di lungu şi periculos. Al doilea Polim Mondial si avea bitisită deja di 5 an’i, timp suficientu, chiro multu, tra să se contureadză v’initorulu postbelic a li omenire. Si avea formată deja doauă tăbure, ună comunistă, în varliga Uniunil’ei Sovietică, şi ună capitalistă, în varliga a Statilor Unite a li Americă. Gioculu di puteare întră aţeale doauă forţe generăă/duse la multiple conflicte, extrem di sândzeroase, ţi cara că si consideraa că easte zborulu di un polim araţe”. Peninsula coreeană deveni/agiumse un ahtare punctu sensibil, ahât Moscova cât şi Washingtonulu câftaa atradzirea a li Coreie di partea l’ei. Părn’i polimulu ţi arni ca unâ metură pur şi simplu peninsula coreeană cu frontul a l’ei di alumte. Naţiun’ile Unite mobilizară ună coaliţie internaţională, bazată esenţial pi Statele Unite, care alumtaa comtra cădearil’ei a li întreagă ţară sum controlul a reghimului comunistu di-tru Nordu.

Realitatea a unei linie imaghinară
Realitatea a unei linie imaghinară

, 29.04.2018, 22:10

Ninte cu 65 di an’i si fâţea un armistiţiu care lu curma polimulu ţi alăsa Coreea împărţâtă tru doauă părţâ. Eara ună soluţie di compromis tru pace/cu irine într-un conflictu niaşteptat di lungu şi periculos. Al doilea Polim Mondial si avea bitisită deja di 5 an’i, timp suficientu, chiro multu, tra să se contureadză v’initorulu postbelic a li omenire. Si avea formată deja doauă tăbure, ună comunistă, în varliga Uniunil’ei Sovietică, şi ună capitalistă, în varliga a Statilor Unite a li Americă. Gioculu di puteare întră aţeale doauă forţe generăă/duse la multiple conflicte, extrem di sândzeroase, ţi cara că si consideraa că easte zborulu di un polim araţe”. Peninsula coreeană deveni/agiumse un ahtare punctu sensibil, ahât Moscova cât şi Washingtonulu câftaa atradzirea a li Coreie di partea l’ei. Părn’i polimulu ţi arni ca unâ metură pur şi simplu peninsula coreeană cu frontul a l’ei di alumte. Naţiun’ile Unite mobilizară ună coaliţie internaţională, bazată esenţial pi Statele Unite, care alumtaa comtra cădearil’ei a li întreagă ţară sum controlul a reghimului comunistu di-tru Nordu.



După 3 an’i di alumte si agiumse la un echilibru negociat, care stabilea ună graniţă, ca pi la giumitatea a peninsulâl’ei, şi dânâsea alumtile. Coreea di Nordu, cu ună suprafaţă ţiva mai mare ama cu ună populaţie mult mai mică, triţea sum un reghim comunistu care aduse stalinismul tru secolul XXl. Sudulu, mai dezvoltat, fu dipriună, tot timpul, capitalistu, şi 65 di an’i sum fuvirsirea fraţâlor di-tru Nord. Nordul agiumse/deveni, întră timpu, ună dictatură dinastică, încl’isă şi cu fivirsire. Transferulu di conduţire si aaflă la a treia generaţie, putearea totală si aaflă, tora, tru mân’ile a nipotului a divinizatului fondator a reghimului. După preluarea a preşedinţiil’ei di cătră Donald Trump, dialogul anamisa di SUA şi Coreea di Nordu, tradiţional tensionat şi cu fuvirsire, atinsu/agiumse la cote pitoreşti ama şi periculoase. Coreea di Nordu testaa arme nucleare şi fuvirsea SUA şi omenirea cu dizligarea di-tru zingir a unei incredibilă forţă militară, pi si pârea că u are. Tru aest contextu auură loc Giocurile Olimpiţe di Iarnă di-tru Coreea di Sud iu fură fapţâ paşi fârâ umute/di nesperat tru apruchearea ţilor doauă state coreeane. După 65 di an’i, coreean’i din Nordu şi di-tru Sud apărea sum ună flambură unică şi într-ună singură echipă. U xanaaflăm, diz nou, emoţia aţilor momente, nu para îndipărtate, tru dzuua di vineri, 27 apriliu, cându coreean’il’i discutară dispre pace la ţel mai analtul nivel. Tot ţi si feaţe, tru aestă dzuuă, la Panmunjon, easte istorie.



Atenţia internaţională fu şuţâtă cătră peaticulu di pământu iu si avea semnată armistiţiul, tru 1953, şi iu si construi un cu diaver templu a negocierilor. Sunt de-a ndreptul incredibile imaghinile cu lideril’i a ţilor doauă Corei, fraţâl’i duşman’i, care trec, şi si ţân di mână, di ună parte şi di alantă a graniţâl’ei, ună linie pi pământu, ună convenţie care duse la atânta suferinţă. Tot lucurlu fu ghine pregătit şi totul are ună semnificaţie. Inclusiv faptul că, trâ prima oară tru ultimil’i 65 di an’i, unulu di aţel’i trei lideri absoluţ pi care l’i avu Coreea di Nordu tru aestu chiro păşi/feaţe paşi tru Coreea de Sud, piste frontiera şi zona demilitarizată ţi urmeadză paralela di 38 di grade. Moabeţâle dintră ţel’i doil’i lideri coreean’i, Kim Jong-un, din Nordu, şi Moon Jae-in, din Sud, dusiră optimismul şi mai diparte. Ambele dauă părţâ decisiră să renuunţă la acte ostile”, să demilitarizeadză zona dintră eale care easte unulu di colţurile/di locurile a lumil’ei aţeale mai împline di arme. Şi să contiinuă negocierile ahtare turlie ca tratatulu di pace să hibă simnat, acabete/tru sone, după 65 di an’i di armistiţiu tensionat. Durerosulu subiectu a familiilor separate di ahântua chiro vine diznou/reveni în discuţie, şi toţ au dor trâ reunificarea lor. Şi mai multu, ţeale doauăle părţă coreeane vor să denuclearizedză peninsula iu aestu popul bâneadză di milenii. Easte muşat ca un paramith cu harauă, ţi si feaţe tru aestă dzuuă în Coreea. Ama, paramithulu/basmul contiinuă di aforn’ia că easte aproapea sigur că preşedintele Trump şi liderulu nord-coreean Kim Jong-un, care îşi scria public ahât di spumos, urmeadză să si adună şi să discută, din fericire/trâ bun, într-un climat ţi are cunoscută deja discl’ideri istoriţe.


Autor: Marius Tiţa


Armânipsire: Hristu Steriu

Foto: Marius Tița/RRI
Focus Sunday, 10 November 2024

Mururli a Berlinlui

Aoa şi 35 di añi, tru noaptea di 9 cătă 10 di brumaru, tru 1989, Murlu a Berlinlui numata eara ună lăhtărseari și nitriţeari a sinurlui cari...

Mururli a Berlinlui
foto: Radio Chișinău
Focus Monday, 28 October 2024

Tsi aleadzi Republica Moldova

Ca daima, istoria tuti li exighiseaşti. Locărli anamisa di Prutu și Nistru, ţi u yilipsescu, tru linii cabaia mări, actuala Republică Moldova,...

Tsi aleadzi Republica Moldova
Foto: Mohammed Ibrahim / unsplash.com
Focus Sunday, 13 October 2024

Un an

S-umplu un an di cându aproapea ună sută di oamiñi, israelieañi, suntu țănuț ostatiţ tru Gaza, tru zona palestiniană autonomă. Fură 250,...

Un an
Budapesta, agudită di apa mari di pi Dunaru cari va s’agiungă tru România stămâna yinitoari / Foto: Agerpres
Focus Wednesday, 25 September 2024

Apă și focu

După ună veară di focu, cu recorduri di căldură surpati unu dupu alantu, Europa s’ampuliseaşti cu mări nicări. Căldura cabaia mari adusi...

Apă și focu
Focus Monday, 16 September 2024

Arifugarea

Expoziția ari maş trei picturi. Atea ţi easti tu mesi ari cama di 12 meatri lundzimi și easti analtă di 3 meatri ş-cama. Tu capu, tru unghilu...

Arifugarea
Focus Wednesday, 11 September 2024

Polimlu, atumţea și adză

Topili cad pisti casi, di vatămă oamiñi, tiniri și auşi, cilimeañi și părințălli a lor. Oamiñilli alagă, s’ascundu, s’ascapă cu...

Polimlu, atumţea și adză
Focus Monday, 12 August 2024

Olimpiada

Acă pari s’hibă ună antribari di cilimeanu, neise, tutu ţi s’faţi cu olimpiada cându s’bitisescu antriţerli sportivi olimpiţi? Multu...

Olimpiada
Focus Sunday, 04 August 2024

Nu ari nădie tră irine

Nu mata băneadză oamiñi cari s-aibă vidzută iriñea tu Orientulu di Aproapea. Și antribarea desi fu vără oară iriñe tru aestă reghiuni...

Nu ari nădie tră irine

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company