Dragobeti
Tu ahurhită nu șteam ici ţiva, niţi di Sâmtul Valentin, niti di Dragobete. Deapoa alănci primlu, sâmtul a vrearilʹei și, maxus, a arisearilʹei, sum turlia cabaia laică a născăntor practiţ comerciali și di marketing dit nai cama avdzătili. Ti sâmtul cari deadi numa ti dzuua a arisiţlor să știu dipu puțăni lucri exacte și multi detalii alătusiti, cari spun ti ma mulță sămţă cu aestă numă. Un di elʹi, tru chirolu a amirălui Claudiu al ll-lea, oficia ncurunări a soldațlor romanʹi, după ti împăratlu nu lă avea data izini, cali, duchindalui că militarlʹii ncurunaț nu eara ahătu interesaț di imnaticlu a multilor și a nibitisitilor campanii. Cadealihea easti că romanʹilʹi avea un repertoriu avut di tradiții și practiţ cari celebra renașterea a fisilʹei și a ducherlor tu ahurhită di primveară, prit şcurtu. Tru 1537, văsilʹelu Henric al VIII-lea apufuseaşti sărbăturisearea ti Dzua a Arisiţlor tu 4 di scurtu.
Marius Tiţa, 26.02.2018, 11:53
Tru 1969, papa Paul al-Vl-lea curmă sărbătorirea a Sâmtului Valentin tu 14 di scurtu, di furnʹia a ambiguitățlor nutrindalui biografia a sâmtului. Tora, tru aestă dzuă, catolicii îlʹi sărbăturisescu pi Chiril și Metodiu, călugărlʹii slavi cari adrară alfabetlu glagolitic dit cari s-agiumsi la alfabetlu slav, ufilosit di ruși, vărgari și sârghi. Ortodocșii, cari suntu borgi pănă di mardzină a tailor doi sămtă, îlʹi sărbătorescu tu 11 di mai. Ună dzua diferită di prăznuiri au ortodocșilʹi și tră Sâmtul Valentin. Ase, pi 30 di alunar, tru calendarlu ortodoxu, easti adus aminti Sâmtul Mucenic Valentin, episcoplu ali Umbrie. Fu martirizat tru anlu 273, tru chirolu a amirălui Marc Aureliu, deadun cu trei dit discipolii a lui. Ună parte dit moaștili a aistui Sâmtu Valentin fură donate a băsearicălʹei Dilea Nouă dit București di cătră Episcopia dit Terni, tru anlu 2005.
După ună scurtă perioadă di entuziasm mplin di ininʹioari lila și multi dhoară, românʹilʹi ș-adusiră aminti di Dragobete, un personaj nilimbid dedicat acutotalui a arisiţlor și a muşeatilor sentimente ţi ălʹi stăpuescu. Nu easti ici un sâmtu, di calendar ică nu, că, ş-ma multu, yine dit chirolu pre-creștinu. Etimologia pari snă da ma multi explicații, multi ligate di sărbători religioase, crăștini ică păngâne, a meslui şcurtu. Tutunăoară, Dragobetele easti și personificat, lʹia tăpărli a unui tinir muşeat, hilʹili a unui altu personaj legendar ni-creștin, Baba Dochia, atea di la cari nchisescu legendile.
Data di 24 di şcurtu easti unanim lugursită momentul tră sărbăturisearea a Dragobetilui. Atumţea, ficiorlʹi și featile, nviscuţ di sărbătoari, căfta lilici di primveară pritu câmpuri și prit păduri. Tu turnată, ficiorlʹi alăga după featele ti li arisea și, ma s-li acăţa, avea izini sli başi. Easti momentul anda samintă expresia “Dragobetili başi featele!”, numa a unui concertu di tradiție și cu tradiții a orchestrălʹei di muzică populară a Radio România. Aesti și multi alte adeţ di Dragobete fură reactivate tru anʹilʹ dit soni, cu multă harauă tră tradițiile naționale. Di ună parte, easti ună reacție la manifestărli kitsch ali Valentines Day, tru cari tinirili bărnuri nu mata s-vedu, și un interes ahoryea tra xanamintarea a tradițiilor ti li ari populu işisi, aduţearea a lor tru actualitate și, fără di altă, ănavutarea a seamniloru tră aită sărbătoari.
Dupu tamam ună săptămână, la 1 di martu, românii sărbătorescu Marțul, ună tradiție cu evidenti arădăţinʹi romane pi cari u andămusimu pe un areal balcanic multu ma largu. Cara Dragobetele nyeadză interesul și discuțiile cata di un deceniu, Marțul, nʹica amuletă cu un șingiru tru doauă hromi, alba și aroși, easti ună prezență multu ma veaclʹe tru tradițiile yii a românʹilor. Easti ună tradiție cadealihea pri-criștină dedicată, tut aşe, ti xanaanyearea a fisilʹei după ună iarnă greauă. Tru prota thesi suntu tinirlʹi, atelʹI ţi au yinitlu dininti, și cari, primveara snvescu ti sărbătoare și ahurhescu sărbătoarea a banălʹei.
Armanipsearea: Tascu Lala
