Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Centenar (sărbătoare di 100 di an’i)

Centenarulu (sarbătoarea 100) a anului 1918 nu ţâne maşi un an, ţel pe care îl bânăm tora. Easte ultimulu an a primului polim mondial, aţel tru care si feaţiră ahâtea eveimente esenţiale, ţe au lăxită faţa a lumil’ei şi destinele/mirele a oamen’ilor. Tru 2014, avem marcată un secol de la arhiusirea a luştui polim extraordinar de distructiv, apoia urmară tot mai multe centenare a unor evenimente mai importante sau mai puţân cunoscute. Mările bătălii a primului polim mondial fură omagiate şi nincă va mai hibă, şi pe parcursul a anului 2018, unăoară ţi se împlineaşte secolul de la aţeale momente fuviroase. După ună sută de an’i, actoril’i de atumţea, mai ahoria aţel’i statali, de lungă durată, se raporteadză diferit la evenimentele a anului 1918. Din păcate, după ună sută de an’i constatăm că multe atitudin’i şi opţiun’i negative nu au dispărută sau, şi mai multu, suntu xana-, diznou, ică iarabânate, cu pasiune şi iraţional. Poate mai multu ca niţeună altâoară. După foarte ică didip multu chiro, Europa şi omenirea redescoperă naţionalismul şi extremismul în detrimentul a pacil’ei şi achicâsiril’ei.

Centenar (sărbătoare di 100 di an’i)
Centenar (sărbătoare di 100 di an’i)

, 04.02.2018, 21:34



Anulu 1918 arhiusi, de fapt, cu Revoluţia sovietică di-tru 7 brumar 1917, cunoscută, după nalile realităţ a calendarului, dreptu Marea Revoluţie din Octombrie. Şi si bitisi mai târdzâu, tru an’il’i ţe au urmată, poate după semnarea Tratatului de la Versailles, la 28 cirişar 1919, sau la 1 augustu 1919, cându eara apitrusită, de cătră armata română, revolta comunistă din Ungaria, condusă de Bela Kun. Sau tamam tru 1920, unăoară cu bitiirea a Conferinţâl’ei de Pace de la Paris şi deşcl’iderea a Adunaril’ei Gheneralăe a Ligâl’ei a Naţiunilor. Niţe Primulu Polim Mondial nu pare să se aibă bitisită tru 1918. Tru aţel an, la 11 noiembrie, fu semnat armistiţiul care li curmă, lâ bâgă un cap a alumtelor. Urmară 21 de an’i în care Europa a civilizaţil’ei crezu că easte pace, ama, de faptu, eara ună pregătire/îndridzeare intensă a revanşil’ei. Aşi si agiumse la un al doilea polim mondial, provocat de aţel’i care nu vrură să accepte că chirolu a hegemoniil’ei militariste avea trecută, şi vine aţel cea a democraţiil’ei. Ama niţe bitisirea a ţilui de al doilea polim mondial nu aduse pacea/irinea clară şi sigură de care avea nevol’ie omenirea, după ună teribilă primă giumitate de secol.



Europa şi întreaga lume se avea alaxită diz nou, ca după ună maturizare forţată. După polim v’inea un altu polim, unulu araţe, croit tot pe relaţii întră state neclarificate suficientu. I ţe polim redus la tăţeare naşte dorinţa/vrearea de revanşă, pacea nesinceră hrăneaşte un nou polim. Centenarulu cu care arhiusi 2018 easte ţel a declaraţil’ei tru 14 puncte în care preşedintele american Wodrow Wilson trasa v’initorulu a Europei şi a întreagâl’ei lume. Printră statile a cure lâ se garanta libertatea eara şi România. Cronologhia anului 1918 trâ România fu ună extrem de complicată. La arhiusita a lu 1918, aoa şi un secol, Basarabia, pământul românescu dintră Prut şi Nistru, sum ocupaţie rusă di-tru 1812, se unea cu România. Tru tut aţeluaşi chiro, România eaa obligată să semneadză cu puterile Chentrale ună pace di arob, multu greauă, pe care vâsil’elu a l’ei nu u ratificăă niţeunăoară. La bitisita anului 1918, unăoară cu unirea Transilvanil’ei cu România, regele devenea Ferdinand Întredzitorulu (a ţarâl’ei faptă întreagă). Cathe dzuuă din aestu an pitreaţe la un eveniment faptu aoa şi un secol, multe dramatiţe. Easte zborulu de bombardamente șşi alumpte sândzeroase, de militari şi civili vâtâmaţ/ucişi, ofensive şi contraofensive, revoluţii şi contrarevoluţii, foamete şi lipsuri, maladii multu arale, negocieri şi iniţiative diplomatiţe, mişcări politiţe, campanii de presă şi, până tru sone, tratate de pace. Multe di realităţile şi principiile a lumil’ei contemporană si născură atumţea, din concluzii dureroase şi di-tru minduita a unor vizionari. După ună sută de an’i, avem di învare di catheun di aeste evenimente a anului 1918.


Autor: Marius Tiţa


Armânipsire: Hristu Steriu


foto: Radio Chișinău
Focus Monday, 28 October 2024

Tsi aleadzi Republica Moldova

Ca daima, istoria tuti li exighiseaşti. Locărli anamisa di Prutu și Nistru, ţi u yilipsescu, tru linii cabaia mări, actuala Republică Moldova,...

Tsi aleadzi Republica Moldova
Foto: Mohammed Ibrahim / unsplash.com
Focus Sunday, 13 October 2024

Un an

S-umplu un an di cându aproapea ună sută di oamiñi, israelieañi, suntu țănuț ostatiţ tru Gaza, tru zona palestiniană autonomă. Fură 250,...

Un an
Budapesta, agudită di apa mari di pi Dunaru cari va s’agiungă tru România stămâna yinitoari / Foto: Agerpres
Focus Wednesday, 25 September 2024

Apă și focu

După ună veară di focu, cu recorduri di căldură surpati unu dupu alantu, Europa s’ampuliseaşti cu mări nicări. Căldura cabaia mari adusi...

Apă și focu
Arifugarea, lucrarea adrată di Eugen Raportoru
Focus Monday, 16 September 2024

Arifugarea

Expoziția ari maş trei picturi. Atea ţi easti tu mesi ari cama di 12 meatri lundzimi și easti analtă di 3 meatri ş-cama. Tu capu, tru unghilu...

Arifugarea
Focus Wednesday, 11 September 2024

Polimlu, atumţea și adză

Topili cad pisti casi, di vatămă oamiñi, tiniri și auşi, cilimeañi și părințălli a lor. Oamiñilli alagă, s’ascundu, s’ascapă cu...

Polimlu, atumţea și adză
Focus Monday, 12 August 2024

Olimpiada

Acă pari s’hibă ună antribari di cilimeanu, neise, tutu ţi s’faţi cu olimpiada cându s’bitisescu antriţerli sportivi olimpiţi? Multu...

Olimpiada
Focus Sunday, 04 August 2024

Nu ari nădie tră irine

Nu mata băneadză oamiñi cari s-aibă vidzută iriñea tu Orientulu di Aproapea. Și antribarea desi fu vără oară iriñe tru aestă reghiuni...

Nu ari nădie tră irine
Focus Tuesday, 23 July 2024

NATO 75

Alăncitu tru 1949, căndu duñeaua ş-yinea tru ori după un lăhtărosu Polimu Mondial, NATO nu para avu parti di yiurtuseri hărăcoapi. Prota...

NATO 75

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company