America în Europa, un secol de istorie
Marius Tiţa, 16.07.2017, 22:18
Aoa şi un secol, românil’i alumpta eroic ca ţel di ma nâpoi cornu di ţara lor să nu hibă ocupat de ună thirie forţă armată a Puterilor Chentrale. Bătăliile de la Mărăşti, Mărăşeşti şi Oituz reuşescu să dânâsească ofensiva ama, dinâpoia a frontului, Rusia se leagănă sum goadile a unor revoluţii tut cama cu silă. Arada de soldaţâl’i români, pe câmpul de alumptă şi de instrucţie fu misiunea militară franceză condusă de gheneralul Henri Mathias Berthelot, un perosnaj leghendar trâ român’i. În Vestul a Europâlei, Franţa şi Marea Britanie făţea eforturi thirii, mări, să rezistă iar polimulu si extindea peste tot în lume, pe apă şi pe uscat. Statile Unite a li Americă îşi avea păstrată neutralitatea, în spiritulu a tradiţionalâl’ei doctrină Monroe şi în ciudia provocărilor ghermane. Tru 1917, americanil’i par mai decişi ca niţiunâoarâ să intre tru polim şi lu fac aestu lucru, ofiţial, tru apriliu, cu aprobarea Congresului. La 4 alonar, soldaţâl’i americani defileadză prin Paris şi-l invocă pi gheneralul Lafayette, marchizulu francez, erou a Polimului american de independenţă. Intrarea american’ilor în Primulu polim american fu un momentu esenţial trâ balanţa a conflagraţil’ei. Ea reprezentăă, totunăoară, şi prima implicare a Statilor Unite în conflictile di pi Vecl’iul Continentu, implicare, de faptu, în ecuaţia internaţională, pe care nu va u mata părăsească. Până la bitisita polimului, piste un milion di soldaţ american’i va debarcăa în Europa şi ma multu di 125 de m’il’e di el’i va-şi cheară bana.
Europa va sâ se alâxească fantastic, la bitisita Primului polim mondial, în timp ţe si impun principiile naţiunilor emise di preşedintile Wilson. Pacea globală vrută de preşedintile american duse la crearea Societatil’ei a naţiunilor, organizaţie precursoare a ONU, condusă multu chiro de Nicolae Titulescu. Relaţia a Statilor Unite cu Europa şi cu restul a lumil’ei si repetăă baiaa aghon’ea, după declanşarea ţelui de al Doilea polim mondial. Prota fu ună perioadă de neutralitate, apoia soldaţâl’i americani cădzură trâ libertate, tru alumptă, pe câmpiile a Europâl’ei. DZuua naţională a li Franţă nâ deade să videm ună tribună ofiţială care zburaşte exactu di evenimentile de aoa şi ună sută de an’i şi de ţi si feaţe de atumţea, tru aţist secol. Simpla imaghine di arada a ţelor doi lideri charismatiţ, politician’i altă turlie, preşedinţâl’i Macron şi Trump, expriimă istoria unei relaţie între aţeale dauă maluri a Atlanticului de Nordu. De ună parte America, cu renumita Statuie a libertatil’ei, cadou a Franţâl’ei de aoa şi un secol şi giumitate, de altă parte Franţa şi Europa, cu ciumitire militare americane, din Normandia până tru Sicilia, din Bretania până tru Ardeni.
Defilarea de 14 alonar de la Paris fu desl’isă de un grup de soldaţ american’i, ună parte di el’i în uniforme de aoa şi un secol. Tru discursul a lui, preşedintile Macron ferretisi/felicităă Statile Unite trâ decizia de aoa şi un secol. Avea evocată deja bucuril’a, haraua, tra să aibă aliaţ siguri, tru chiro greu, priatinil’ia, suţâl’ia . Fu prota oară cându parada se bitiseaşte cu un discursu, ţel a şefului a statului, un discurs emoţionantu şi mobilizator, care evocăă permanenţa ideil’ei de libertate. La aţest 14 alonar, Franţa comemoreadză treaţirea unui an de la ataculu terorist de la Nisa, iar fanfara ofiţială intonăă melodia Nissa la bella”, imnul neoţicial a splendidului câsâbă mediteranean, tora un capitol în istoria terorismului. Copiil’i, cilimean’il’i, afectaţ de ataculu de aoa şi un an suntu încadraţ în statutulu di copil protejat a Naţiunil’ei, ţe are scupolu să îl’i protejeadză pe aţel’i rămaşi fără un părinte din cauza polimilor, a unor situaţii aparte din istoria Franţâl’ei şi, mai nou, din cauza terorismului. Copiil’i, cilimean’il’i a Nisâl’ei se află printră aeştia, iar Emanuel Macron îl’i salutăă după încl’idirea a tradiţionalâl’ei defilare de 14 alonar. Arămase ninca trâ spunire maşi că statutulu de copil a naţiunil’ei”, pupille de la Nation”, în franceză, fu înhiinţat exactu aoa şi ună sută de ani, tru împlin polim mondial, cându americanil’i v’inea în Europa ca să alumptă trâ libertate.
Autor: Marius Tiţa
Armânipsire: Hristu Steriu