Eminescu, Mihai Eminescu
Poetlu Mihai Eminescu aminta tuti superlativili di partea a cultural’ei români, tru atel’i 128 di ani ti tricura di anda dusi la atel di analtu. Bana dit 1850 până tru 1889, 39 di ani dramatit şi mplin’i di curbani. Alăsa una operă ahandoasă, maxus poezie ama şi proză, inclusiv articoli di analiză şi opinie. S-amintă tru nordul ali Moldova, tru una Bucovină aflată di trei cirecuri di secol sum stăpuirea austriacă. Feati studii Cernăuţi, publica primlu poem la ilikia di 16 di an’i, alaga prit vasilie cu una parei di teatru, publica tru revista românească “Familia” ti alancea tru capitala ali Ungarie. Mentorlu a aistei, Iosif Vulcan, easti atel cari îl’i da alithea numa, Eminescu, nkisindalui di la atel di amintari Eminovici. Studie Viena şi a ahurhi un doctorat tru filosofie, Berlin. Cilastasi tru organizaţiile patriotiti a studenţalor români şi avu una niacumtinata jurnalistică. Ama nai cama ica nai di simasie, angrapsi literatură, angrapsi poezie. După una bană bănată cu multă curbani, niti eternitatea a poetlui nu easti una isihă. Adulat ili contestat, anvarliga a personalitatil’ei al Eminescu s-ţisura legendi şi intridz, al’I si adusi tin’ie ama şi cutugurseri lavoasi ma nai cama multu fu vrut şi apreciat.
Marius Tiţa, 16.06.2017, 18:31
Poetlu Mihai Eminescu aminta tuti superlativili di partea a cultural’ei români, tru atel’i 128 di ani ti tricura di anda dusi la atel di analtu. Bana dit 1850 până tru 1889, 39 di ani dramatit şi mplin’i di curbani. Alăsa una operă ahandoasă, maxus poezie ama şi proză, inclusiv articoli di analiză şi opinie. S-amintă tru nordul ali Moldova, tru una Bucovină aflată di trei cirecuri di secol sum stăpuirea austriacă. Feati studii Cernăuţi, publica primlu poem la ilikia di 16 di an’i, alaga prit vasilie cu una parei di teatru, publica tru revista românească “Familia” ti alancea tru capitala ali Ungarie. Mentorlu a aistei, Iosif Vulcan, easti atel cari îl’i da alithea numa, Eminescu, nkisindalui di la atel di amintari Eminovici. Studie Viena şi a ahurhi un doctorat tru filosofie, Berlin. Cilastasi tru organizaţiile patriotiti a studenţalor români şi avu una niacumtinata jurnalistică. Ama nai cama ica nai di simasie, angrapsi literatură, angrapsi poezie. După una bană bănată cu multă curbani, niti eternitatea a poetlui nu easti una isihă. Adulat ili contestat, anvarliga a personalitatil’ei al Eminescu s-ţisura legendi şi intridz, al’I si adusi tin’ie ama şi cutugurseri lavoasi ma nai cama multu fu vrut şi apreciat.
Opera a lui lirică na-lu spuni ca un di nai ma vartosi romantit şi un ti mindueasti ahandos, a deapoa creaţia jurnalistică easti una di opinie yie şi analiză fermă, di argumentaţie şi observaţie. Cara tru poezie introspecţia filosofică s-impune cu forţă, aflăm opinia acribică tru editorialele şi comentariile a lui di presă, una mutrita lucidă tra economie, morala şi politica tru kiro confuz, cându sistemili di mindueari celebre ază eara pi ixiki ica era tru ahurhita. Aca avu una bana multu scurta, Mihai Eminescu alăsa una operă pi suflitlu a românilor di tuta lumea, hiindalui apreciat şi di xen’il’i cari s-apleacă tra cultura şi spiritlu a românilor. Romantic di nai ma kiskina factură ama şi di una originalitate cari ti lahtarseasti, poetul deadi boati a sentimentelor umineşti, zugrapsindalui ca varnu altu banaticlu a arisearil’ei, bana şi trapsi aşi cum angrapsi, stihurli a lui hiindalui dramatic di sincere şi reale.
Di multi ori, Mihai Eminescu easti numasit “Lutafirlu”, după impresionantul a lui poem cu aesta numa, una fantastică dizertaţie literar-filosofică ti condiţia a geniului tru societate, ti vreari şi efemer, ti nimurire şi mira. Eminescu easti un sentimentu patriotic comun a românilor dit tuta lumea, hiindalui sinonim cu identitatea şi banarea naţională. Eminescu easti a românilor dit vasilie, dit Basarabia, dit Bucovina, dit Banatlu sârbescu. Pisti tut aflăm mastea a lui tru efigii prit locurile pri iu tricu, tru sculpturi cari îl’i zugrapsescu personalitatea. Manifestări culturale şi organizaţii cu anami a românilor şi atilor cari îl’i vor pi români poartă numa al Mihai Eminescu. Pan tru soni, numa a lui easti una metaforă tru sine, un simbol vartos, una alegorie spirituală. După un model european tut ma arăspândit, dzua a amintaril’ei creatorlu simbol a cultural’ei române, 15 di yinar, fu proclamată ndreptu dzuua a culltural’ei naţionala.
15 di cirisar, dzua cându, tru 1889, Mihai Eminescu tricu tru eternitate, easti un moment cabaia tra tin’iseari şi evocari a marlui poet. cadealihea, ari şi multi iniţiative cari ş-pripun să îl contesta Eminescu, minduescu sa-l’I asparga mitlu şi rezonanţa pi cari creaţia şi personalitatea a lui suntu tru suflitlu a românilor. Până tru soni, goala si atea dit soni acţiune ti lipseasti sa u nkiseasca caritido va să s-candasească ica să-lu scoata tru videala Eminescu easti să-l’i ghivasească scrierli, să s-aruca tru viziunile a lui cosmogoniti, s-vibreadza la sentimentele şi bnarli evocate, sa scoata tru lun’ina nibitisita a construcţiilor a lui filosofiti, s-li scoata tru migdani argumentele a lui sociale. Aclo easti Eminescu, tru atea ti feati dimi creatie şi ti atea ti na allăsa.
Autor: Marius Tiţa
Armanipsearea: Tascu Lala