Seara lungă a muzeelor
Cara chirolu easti museat, şi daima feati kiro museat ti Noaptea a muzeelor, Bucureştiul s-alaxeasti tru un casaba ali priimnari, gadramadzl’i hiindalui mplin’i, maxus pi axa a lui centrală, Calea Victoriil’ei. Cadealihea easti, ca tru un cap a aistei priimnari ari nu ma puţan di trei mari şi avdzati muzee: Muzeul Antipa di istorie naturală, Muzeul a huryeatlui şi Muzeul ali geologie. Manifestările s-dizvartescu di una parte şi di alanta a intraril’ei, niambudyiusită di niti una taxă ica bilet tru aestă seară, ahardzita a muzeelor şi colecţiilor a lor cu anami. Ma s-dipunem pi Calea Victoriil’ei, andamusim Muzeulu a muzical’ei, numasit şi Casa cu liundari, după detaliul arhitectonic cari ti asteapta tru intratâ, Muzeul Enescu, după marli compozitor cari bana un kiro aoa, ica Palatea Cantacuzino Nababul, după atel ti u adra. Nu alargu easti casa ali Academie Româna a curi muzeu di artă va s-discl’ida diznau, după znueari, tru insita a anlui. Ama, una piesă multu importantă dit colecţiile a lui, un Cap di cilimean” di Brâncuşi, va s-hiba bagata tra videari la Muzeul Mina Minovici. Nidzem ma largu cu priimnarea prit centrul a Bucureştiului, tru una seară mplină di oamin’i di tuti ilikiili cari l’ia parti la Noaptea a muzeelor şi va s-agiundzem la Muzeulu a colecţiilor di artă, ridiscl’is şi el tora ma ninti. Pi ningă colecţia a lui di colecţii di artă, aoa na andamusim cu un di nai ma importanţa pictori români contemporani, maestrul Ştefan Câlţia. El tamam discl’isi una expoziţie, la Muzeulu a Colecţiilor, ama nu una di pictură ca di lucri. Nu di picto-lucri ca aplo di lucri pi cari li aduna ili cari s-adunara anvarliga a lui. Tru Piaţa a Palatlui Regal, numasită dit 1989, Piaţa Revoluţiei, agiundzem ndreptu nolgica a unui carnaval nideclarat, cu parei haracoapi ti trec di una parti tu alanta, cu lun’in’i şi iho yinindalui di tuti părţli ama s-maxus dit uborlu a Muzeului Naţional di Artă ali Românie, impozanta Palati Regala. La evenimentu l’ia parti, ca tru cafi an, vitin’il’i ali Piaţă: Vivlioteca Centrală Universitară, Galeria di artă Galateca şi casa di licitaţii di artă Artmark. Deapoa, tru idyea piaţă, tru una casa babageana ti fu ncukira dzat di an’i ali lahtaroasa Securitate comunistă, Artmark tamam discl’isi un babagean panayiru şi salon di artă, celebrul Art Safari. Va s-hiba zori s-afl’i un loc tru Piaţa ali Revoluţie di Bucureşti tru Noaptea a Muzeelor! CNN u ştiu aesta şi ari fapta timbihi tra musutetli ti fac dit capitala ali Românie destinaţia tra dzalile a noastre tru cari vrem s-tritem ti anami. Tut pi Calea Victoriil’ei, numasită aşe aoa si 140 di ani, după amintarea ali independenţa pi câmpul di alumtă, easti Muzeul Naţional di Istorie ali României. Tru Noaptea a Muzeelor, dimi niheama cama ayon’ea, după prândzu, clădirea impozantă va s-hiba anvarligată di codzli haracoapi a vizitatorlor. Nauntru s-viziteadză Tezaurlu istoric ali Românie şi copia Columnal’ei di Roma a legendarului amiră Traian a deapoa nafoara va s-da alumti. Suntu alumte dit antichitate până la polimlu di aoa si un secol, suntu pan tru soni reconstituiri a nascantor scene di alumtă, canascutili reenactment. Cata tute muzeele dit România l’ia parti la Noaptea a muzeelor, l’ia parti şi centrele a lor di tuti turliili, case memoriale ica secţii diferite, participă şi Mirmintal’i Bellu, participă teatri şi galerii di artă, practic iti instituţie di cultură cari easte haracoapă di oaspiţ şi ari una idhee informală partitipă la evenimentu. Muzeele dit România pot s-hiba vizitati candtido, simfun cu reglementărli internaţionale. Idyealui, instituţiile discl’ise tru noaptea a muzeelor suntu activi, tru alantu kiro, după programlu a lor specific. Ti s-fati, ama, tru Noaptea a muzeelor? Pi di una parti, easte ndrept, organizatorl’ii yin cu idhei şi proiecti speciale tra aestu evenimentu. Pi di alta, easti una haraua ahoryea atea tra s-ieşi, seara cata noaptea, tru casaba, tru parei haracoapi, s-dai bana a cal’iurlor şi muzeelor, să zburasta ti istorie, artă şi muzică, ti tehnică şi cultură, s-l’iai parti la aestu spectacol ti nvitarea cu mintea că lipseasti s-yin’i diznau minutis ama cum ti s-hiba amintaşi informaţii şi una havaie ahoryea.
Marius Tiţa, 19.05.2017, 19:28
Cara chirolu easti museat, şi daima feati kiro museat ti Noaptea a muzeelor, Bucureştiul s-alaxeasti tru un casaba ali priimnari, gadramadzl’i hiindalui mplin’i, maxus pi axa a lui centrală, Calea Victoriil’ei. Cadealihea easti, ca tru un cap a aistei priimnari ari nu ma puţan di trei mari şi avdzati muzee: Muzeul Antipa di istorie naturală, Muzeul a huryeatlui şi Muzeul ali geologie. Manifestările s-dizvartescu di una parte şi di alanta a intraril’ei, niambudyiusită di niti una taxă ica bilet tru aestă seară, ahardzita a muzeelor şi colecţiilor a lor cu anami. Ma s-dipunem pi Calea Victoriil’ei, andamusim Muzeulu a muzical’ei, numasit şi Casa cu liundari, după detaliul arhitectonic cari ti asteapta tru intratâ, Muzeul Enescu, după marli compozitor cari bana un kiro aoa, ica Palatea Cantacuzino Nababul, după atel ti u adra. Nu alargu easti casa ali Academie Româna a curi muzeu di artă va s-discl’ida diznau, după znueari, tru insita a anlui. Ama, una piesă multu importantă dit colecţiile a lui, un Cap di cilimean” di Brâncuşi, va s-hiba bagata tra videari la Muzeul Mina Minovici. Nidzem ma largu cu priimnarea prit centrul a Bucureştiului, tru una seară mplină di oamin’i di tuti ilikiili cari l’ia parti la Noaptea a muzeelor şi va s-agiundzem la Muzeulu a colecţiilor di artă, ridiscl’is şi el tora ma ninti. Pi ningă colecţia a lui di colecţii di artă, aoa na andamusim cu un di nai ma importanţa pictori români contemporani, maestrul Ştefan Câlţia. El tamam discl’isi una expoziţie, la Muzeulu a Colecţiilor, ama nu una di pictură ca di lucri. Nu di picto-lucri ca aplo di lucri pi cari li aduna ili cari s-adunara anvarliga a lui. Tru Piaţa a Palatlui Regal, numasită dit 1989, Piaţa Revoluţiei, agiundzem ndreptu nolgica a unui carnaval nideclarat, cu parei haracoapi ti trec di una parti tu alanta, cu lun’in’i şi iho yinindalui di tuti părţli ama s-maxus dit uborlu a Muzeului Naţional di Artă ali Românie, impozanta Palati Regala. La evenimentu l’ia parti, ca tru cafi an, vitin’il’i ali Piaţă: Vivlioteca Centrală Universitară, Galeria di artă Galateca şi casa di licitaţii di artă Artmark. Deapoa, tru idyea piaţă, tru una casa babageana ti fu ncukira dzat di an’i ali lahtaroasa Securitate comunistă, Artmark tamam discl’isi un babagean panayiru şi salon di artă, celebrul Art Safari. Va s-hiba zori s-afl’i un loc tru Piaţa ali Revoluţie di Bucureşti tru Noaptea a Muzeelor! CNN u ştiu aesta şi ari fapta timbihi tra musutetli ti fac dit capitala ali Românie destinaţia tra dzalile a noastre tru cari vrem s-tritem ti anami. Tut pi Calea Victoriil’ei, numasită aşe aoa si 140 di ani, după amintarea ali independenţa pi câmpul di alumtă, easti Muzeul Naţional di Istorie ali României. Tru Noaptea a Muzeelor, dimi niheama cama ayon’ea, după prândzu, clădirea impozantă va s-hiba anvarligată di codzli haracoapi a vizitatorlor. Nauntru s-viziteadză Tezaurlu istoric ali Românie şi copia Columnal’ei di Roma a legendarului amiră Traian a deapoa nafoara va s-da alumti. Suntu alumte dit antichitate până la polimlu di aoa si un secol, suntu pan tru soni reconstituiri a nascantor scene di alumtă, canascutili reenactment. Cata tute muzeele dit România l’ia parti la Noaptea a muzeelor, l’ia parti şi centrele a lor di tuti turliili, case memoriale ica secţii diferite, participă şi Mirmintal’i Bellu, participă teatri şi galerii di artă, practic iti instituţie di cultură cari easte haracoapă di oaspiţ şi ari una idhee informală partitipă la evenimentu. Muzeele dit România pot s-hiba vizitati candtido, simfun cu reglementărli internaţionale. Idyealui, instituţiile discl’ise tru noaptea a muzeelor suntu activi, tru alantu kiro, după programlu a lor specific. Ti s-fati, ama, tru Noaptea a muzeelor? Pi di una parti, easte ndrept, organizatorl’ii yin cu idhei şi proiecti speciale tra aestu evenimentu. Pi di alta, easti una haraua ahoryea atea tra s-ieşi, seara cata noaptea, tru casaba, tru parei haracoapi, s-dai bana a cal’iurlor şi muzeelor, să zburasta ti istorie, artă şi muzică, ti tehnică şi cultură, s-l’iai parti la aestu spectacol ti nvitarea cu mintea că lipseasti s-yin’i diznau minutis ama cum ti s-hiba amintaşi informaţii şi una havaie ahoryea.
Autor: Marius Tiţa
Armanipsearea: Tascu Lala