Drama siriană
Easti multu amanat să s-baga tora titluri cata cum Siria tru polim! Polimlu tru aesta vasilie a Orientului easti una catastisi di realitate traghică di ndoi an’i, nai ma puţan 5. Ama tru aest spaţiu, prit cari treati legendarlu Eufrat, zburam prota s-prota ti istorie, cultură, artă şi spiritualitate. Capitala Damasc easti un di nai cama vecl’il’i casabadz a lumil’ei cu banaticu niacumtinat, di milenii, şi vidzu lun’ina a ma multor imperii ama şi scutidea a ma multor polimi şi aspardzeri. Tru Siria bana, deadun cu araghil’i suniţ majoritari, ma multi minorităţ etniti şi religioase, şi eale multu veacl’e, di fatea parte dit memoria spirituală a dun’eaual’ei. Ghilgameş căfta nimurirea pri aoa, iara romanii vinira după asirieni, di alu adrara Levantul. Siria modernă fu daima una ripublică, iara aoa si 60 di ani era constituită tamam ca una confederaţie pan-arabă, adrată dit Siria şi Egipt. Tora ayon’ea, şi după ti Hafez al Assad u prilo putearea, Siria lo parti la polimili contra a statlui israelian. Tru 1990, Siria andrupasti coaliţia internaţionala contra al Saddam Hussein.
Marius Tiţa, 10.04.2017, 13:20
Easti multu amanat să s-baga tora titluri cata cum Siria tru polim! Polimlu tru aesta vasilie a Orientului easti una catastisi di realitate traghică di ndoi an’i, nai ma puţan 5. Ama tru aest spaţiu, prit cari treati legendarlu Eufrat, zburam prota s-prota ti istorie, cultură, artă şi spiritualitate. Capitala Damasc easti un di nai cama vecl’il’i casabadz a lumil’ei cu banaticu niacumtinat, di milenii, şi vidzu lun’ina a ma multor imperii ama şi scutidea a ma multor polimi şi aspardzeri. Tru Siria bana, deadun cu araghil’i suniţ majoritari, ma multi minorităţ etniti şi religioase, şi eale multu veacl’e, di fatea parte dit memoria spirituală a dun’eaual’ei. Ghilgameş căfta nimurirea pri aoa, iara romanii vinira după asirieni, di alu adrara Levantul. Siria modernă fu daima una ripublică, iara aoa si 60 di ani era constituită tamam ca una confederaţie pan-arabă, adrată dit Siria şi Egipt. Tora ayon’ea, şi după ti Hafez al Assad u prilo putearea, Siria lo parti la polimili contra a statlui israelian. Tru 1990, Siria andrupasti coaliţia internaţionala contra al Saddam Hussein.
Tra un kiro s-minduea că Siria va s-ascalpă di dalga a Primvearal’ei araba”, cari lu avea avinata di la puteari dictatorl’ii ti nu putea s-hiba minat dot a Maghrebului. Damasc, Bashar al Assad, un tinir cu educaţie occidentală, avea vinita la puteari dupa afendi a lui cari u avea cumandusita vasilia cu putearea a unui dictator militar. Tru primveara al 2011, aoa si 6 ani, un incidentu cari u ancuntreadza populaţia tivilă a purtaticlui fuviros şi abuziv a militarlor aduti cumitia populară. Idyealui cum avea ahurhita tuta cumitia arabă, tru Tunisia, tru andreu 2010. Tru scurtu kiro, cumitia populară fu nastricuta di mintearea extremistă tut ma acută, di agiumsi ase Siria punctul di atracţie tra parei extremiste ili nica si teroriste. Opoziţia siriană contra a regimlui al Bashar al Assad criscu cu zori, al’iumtrea, ama isira tru videala forţi vartoasi, ghini ndreapti cu tehnea militara, cari mutara hlamburi fundamentalisti ti eara xeani di bana a sirienilor. Tru tut aestu kiro, populu sirian fu victima niacumtinată, cu suti di n’il’i di morţa, miliun’i di arifugaţ şi zn’ii pan di mardzina. Civilii cădzura totna anamisa di alumtele a tutulor contra a tutulor. Tru linii mari, avem armata oficială a regimlui, opoziţia armată contra a aistui, nica easti şi opoziţia kurdă dit nordul a statlui ama şi un singir di grupuri islamiste, arupte dit alti parei, vinite di nafoară ica efemer thimil’iusiti tru Siria.
Apariţia explozivă tru peisaj a pareiil’ei autointitulata Statlu islamic a Levantului şi a Iraklui deadi pisti cap tut ti şteam până atumtea şi tuti previziunile a specialiştilor. Daesh ari purtaticlu a unlui crat cari s-tindi iou va el, tru Irak şi Siria, ama şi iutido tru lume iu varnu easti hazari s-vatamă tru numa a lui. Lumea tută cilastaseasti s-ndreaga catastisea dit Siria, ama atea ti apraftaseaşte easti agravarea a catastisil’ei di fapt. Easti zor s-akicasimu, tra cetăţenii di arada, cate comunitatea internaţională, inclusiv America şi Rusia, suntu ahât niirbapi s-aducă irin’ea tru locurli ali Sirii. Ili cate una parei cu mindueri demente poate s-ufiliseasca tute utilităţile a unei lumi globale pi cari vor să u aspargă, tra sa-şi mediatizeadza acţiunea şi propaganda.
Ari nica niheama kiro pana va s-videm ambasadi discl’ise tru aestu tra nipistipseari Stat islamic cari s-tindi ca una arană pisti una parte dit Siria şi una parte dit Irak. Siria cunuscu mintearea directă ali Rusie vitina, iara di ndaua sahat pi atea americană, fără ca vara jgl’ioata catra irin’e s-fu faptu. Tru tut aestu kiro, civilii mor, suntu bombardaţi şi pi foamiti, suntu tran’ipsiţ şi măcelăriţi ica suntu gazaţi pur şi simplu, ca tru aesti dzale, di armata oficială, di pareili şi grupuscurile extremiste ica di armatele a marlor puteri. Tra ndoi ani, Siria agiumsi un loc iu numata pot s-banedz, un poligon di aminari nicontrolate iu civilii cad totna anamisa.
Autor: Marius Tiţa
Armanipsearea: Tascu Lala