Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Transnistria

Aoa şi 25 di an’i, reghiunile di anaparte di Nistru a li Republică Moldova declara polim a putearilei chentrale di la Chişinău. La televiziun’ile occidentale si videa invers. Cum ţi s-hibă, niţiun om nu achicâsea ici ţiva şi si apela imediat la formulile ofiţiale sau pregătite trâ ahtări momente. Tru 1992, ambasadoril’i în Republica Moldova stătea la Moscova. Funcţiona, ninca, vecl’ile principii gheopolitiţe, aşi că, di la 1.300 di km, capitala Rusilei părea mai aproapea dicât Bucureştiul aflat la ună treime di aţistu drum. Tru 1991, aţeale 15 republiţ sovietiţe si disfeaţiră pi aradă, şi-şi proclamară independenţa. Republica Moldova feaţe aţist pas la 27 agustu 1991. Aşi, în momentul în care Estul transnistrean si răscula contra noului chentru, ţel di la Chişinău, Republica Moldova si afla la arhiusita existenţâlei a l’ei statală independentă. În partea estică a fostâlei republică unională, timp di dechenii, administraţia sovietică acumulă putearea economică, ama şi militară, ahtare turlie că în momentul în care raioanile di acolo decisiră să si arupă di noulu stat independentu eara mult mai puterniţe dicât întreaga Republică Moldova.

Transnistria
Transnistria

, 22.03.2017, 21:25

Aoa şi 25 di an’i, reghiunile di anaparte di Nistru a li Republică Moldova declara polim a putearilei chentrale di la Chişinău. La televiziun’ile occidentale si videa invers. Cum ţi s-hibă, niţiun om nu achicâsea ici ţiva şi si apela imediat la formulile ofiţiale sau pregătite trâ ahtări momente. Tru 1992, ambasadoril’i în Republica Moldova stătea la Moscova. Funcţiona, ninca, vecl’ile principii gheopolitiţe, aşi că, di la 1.300 di km, capitala Rusilei părea mai aproapea dicât Bucureştiul aflat la ună treime di aţistu drum. Tru 1991, aţeale 15 republiţ sovietiţe si disfeaţiră pi aradă, şi-şi proclamară independenţa. Republica Moldova feaţe aţist pas la 27 agustu 1991. Aşi, în momentul în care Estul transnistrean si răscula contra noului chentru, ţel di la Chişinău, Republica Moldova si afla la arhiusita existenţâlei a l’ei statală independentă. În partea estică a fostâlei republică unională, timp di dechenii, administraţia sovietică acumulă putearea economică, ama şi militară, ahtare turlie că în momentul în care raioanile di acolo decisiră să si arupă di noulu stat independentu eara mult mai puterniţe dicât întreaga Republică Moldova.



Ma multu, în teritoriul rebel di dinclo di Nistru eara staţionată Armata a XlV-a fostă sovietică, atumţea în subordinea Federaţilei Rusă. Eara ună armată puternică, cu toată dotarea moştenită di-tru chirolu a Polimului Araţe. Aţistea hiinda realităţile, opinia publică di-tru xinătate achicâsi cu greu că mulţamea di tancuri şi di armamentu greu nu aparţâne a Republicâlei Moldova, că a separatiştilor care-şi propusiră să saboteadză eforturile di consolidare a tinerului stat moldovenescu. Mai multu, armata Chişinăului eara practic inexistentă, şi contra a tancurilor alumtară voluntari din întreaga republică. După dânâsirea acţiun’ilor militare, si agiumse la ună situaţie de facto care dureadză, iatu, di un cirec di secol. Altă turlie spus, Transnistria agiumse un conflictu îngl’eţat, ca multe alte din spaţiul fostu sovietic. Şi tot di ahât chiro him bâgaţ tuţ dinintea faptului împlinit. Teritoriul estic a Republicâlei Molodva easte în continuare în afoara jurisdicţil’ei a Chişinăului, si constituie într-un stat trâ el işişi, cu conduţire, preşedinte şi parlamentu, guvern şi armată. Aestă formulă nu fu inventată, că maşi aplicată în Transnistria, aoa şi 25 di an’i. La dimensiuni mult ma mări, aţist fenomen a faptului împlinit, pi care Occidentul îl numeaşte, cu delicateţe, conflictu îngl’eţat, si edifică, tama tora, în Estul a Ucrainâlei. Ocuparea Crimeil’ei şi focarile di conflictu aprease atumţea în sudulu a Ucrainâl’ei descria pi hartă un schenariu ţi vrea s-aduţea Rusia până în Transnistria. Ma că si nâ turnăm tru chiro şi în istorie, nâ amintim că, tru 1940, Stalin zmulse pur şi simplu di la Regatulu a Româniilei teritoriul dintră Prut şi Nistru. Imediat îl’i ampută, îl’i tâl’e nordul şi sudulu, şi li deade a Ucrainâl’ei sovietică şi lo di la aesta banda transnistreană pi care, cu alichire la teritoriul loat di la România, feaţe Republica Sovietică Socialistă Moldovenească.



Transnistria înseamnă, în toate limbile, pământul di anaparte di Nistru, deci raportarea si faţe di la Vestu, dinspre pământurile a li Moldovă. Altâ turlie, Transnistria easte un spaţiu pi malul stângu, estic, a Nistrului, iu moldoveanil’i bâneadză di multu, di trn vecl’ime. Transnistria are existat şi întrâ ţeale dauă polime mondiale, ca republică autonomă, cum eaa ahât di multe tru imperiul sovietic. Eara de fapt un mare laborator sovietic ţi pregătea loarea a Basarabil’ei, sum forma refaţirilei a li Moldovă sovietică. În Transnistria dintră an’il’i 1918-1940 si feaţe spionaj antiromânescu şi si pregătiră revolte armate, pi baza unor infiltrări subversive, în timp ţi lingviştil’i comunişti forţa crearea unei aşi-dzâsă limbă moldovenească, cu alfabet chirilic. După 1940, cându Stalin u lo Basarabia, pri-tru ultimatum impus a Rom’niilei, toate aţiste planuri fură bâgate tru practichie. Transnistria fu alichită a noului teritoriu sovietizat rapid, cu forţa şi cu deportarea masivă a populaţil’ei locală, românească. Stereotipiile create di putearea sovietică funcţionară şi după declanşarea conflictului transnistrean, România hiinda ţânută diparte di eforturile di reglementare a conflictului. România eara ună ţară care si dişcl’idea spri Vestu, spri democraţie şi libertate, aţea ţi, sigura, nu eara pi chefea urmaşilor a sovietiţâlor, îngl’eţaţ în mentalitatea conflictului şi a dominaţil’ei pri-tru bâgare niachicâsiri. (Marius Tiţa)


Armânipsire: Hristu Steriu

Foto: Marius Tița/RRI
Focus Sunday, 10 November 2024

Mururli a Berlinlui

Aoa şi 35 di añi, tru noaptea di 9 cătă 10 di brumaru, tru 1989, Murlu a Berlinlui numata eara ună lăhtărseari și nitriţeari a sinurlui cari...

Mururli a Berlinlui
foto: Radio Chișinău
Focus Monday, 28 October 2024

Tsi aleadzi Republica Moldova

Ca daima, istoria tuti li exighiseaşti. Locărli anamisa di Prutu și Nistru, ţi u yilipsescu, tru linii cabaia mări, actuala Republică Moldova,...

Tsi aleadzi Republica Moldova
Foto: Mohammed Ibrahim / unsplash.com
Focus Sunday, 13 October 2024

Un an

S-umplu un an di cându aproapea ună sută di oamiñi, israelieañi, suntu țănuț ostatiţ tru Gaza, tru zona palestiniană autonomă. Fură 250,...

Un an
Budapesta, agudită di apa mari di pi Dunaru cari va s’agiungă tru România stămâna yinitoari / Foto: Agerpres
Focus Wednesday, 25 September 2024

Apă și focu

După ună veară di focu, cu recorduri di căldură surpati unu dupu alantu, Europa s’ampuliseaşti cu mări nicări. Căldura cabaia mari adusi...

Apă și focu
Focus Monday, 16 September 2024

Arifugarea

Expoziția ari maş trei picturi. Atea ţi easti tu mesi ari cama di 12 meatri lundzimi și easti analtă di 3 meatri ş-cama. Tu capu, tru unghilu...

Arifugarea
Focus Wednesday, 11 September 2024

Polimlu, atumţea și adză

Topili cad pisti casi, di vatămă oamiñi, tiniri și auşi, cilimeañi și părințălli a lor. Oamiñilli alagă, s’ascundu, s’ascapă cu...

Polimlu, atumţea și adză
Focus Monday, 12 August 2024

Olimpiada

Acă pari s’hibă ună antribari di cilimeanu, neise, tutu ţi s’faţi cu olimpiada cându s’bitisescu antriţerli sportivi olimpiţi? Multu...

Olimpiada
Focus Sunday, 04 August 2024

Nu ari nădie tră irine

Nu mata băneadză oamiñi cari s-aibă vidzută iriñea tu Orientulu di Aproapea. Și antribarea desi fu vără oară iriñe tru aestă reghiuni...

Nu ari nădie tră irine

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company