Câţe demonstrăm?
În exterior, România si veade ca ună ţară coruptă cu demonstraţii masive contra a distrugătorului flagel. În interior easte ună ţară divizată cu ună linie groasă didip, cu foarte puţână comunicare şi strâxire întră ţeale dauă tâbure. Motivile sunt masiv politiţe ama combatanţâl’i sunt civili. Pi di ună parte suntu aţel’i di la Piaţa Victoriei, participanţâ la ună demonstraţie thirie, multu mare, cu dzăţ macă nu sute di m’il’e di participanţâ. Demonstraţia di la Piaţa Victoriei, tamam dinintea sediului a Guvernului a li Românie, arhiusi cu forţă tru noaptea în care guvernul deade ună ordonanţă di urgenţă care alâxeaşte Codulu Penal tru părţâ di care va sâ putea să beneficiadză lideril’i a nauâl’ei puteare, aleaptă la 11 andreu tricut. Partidulu Soţial Democrat, amintâtorulu a scrutinului di maşi doi meşi ninte, şi lideril’i a lui sunt acuzaţ di corupţie gravă şi generalizată. Si câftă retradzirea ordonanţâl’ei respectivă, adoptată fără consultare publică, noaptea, cu ndauă sâhăţ maşi ninte di arhiusirea a sesiunil’ei parlamentară, tru dimneaţa a dzuâl’ei di 1 februarie. Demonstraţia din Bucureşti si extinsu tru măril’I câsâbadz a li Românie, în special la Cluj, Timişoara, Iaşi, Braşov, Craiova ahtare turlie că, dumânica trecută, poate să si zburască di sute di m’il’e di oamin’i în stradă, protestânda contra a ordonanţâl’ei 13, a guvernului, a Partidului Soţial Democrat, a liderilor a lui, mai multu a lu Liviu Dragnea, a Parlamentului, a politician’ilor, a tutulor corupţâlor. Demonstraţiile din Piaţa Victoriei suntu foarte puterniţe şi multu impresionante. Di aproapea si vede multă bană, tinereaţă şi imaghinaţie. Poate să si zburască deja di ună istorie a liştei manifestare soţială, dominată di sloganurile mpline di umor, strigate sau afişate, ama şi di elementile vizuale care u caracterizeadză, fotografiile ahoria sau giocurile di laser di pi casile ţi suntu mardzina di Piaţa. Între timpu si feaţiră mai multe, ordonanţa respectivă fu retraptă di Guvernu, Curtea Constituţională respinse reclamaţiile mutrinda constituţionalitatea ordonanţâl’ei di-tru 31 gh’inar, cădzu şi moţiunea di cenzură a opoziţil’ei iar preşedintile Klaus Iohannis si-are adresată a Parlamentului. Activ contra PSD-ului, preşedintile tricu în contul a partidului di guvernământu responsabilitatea a situaţil’ei creată ama şi sarţina tra să u rezolvă. Baia tehnic, preşedintile anunţăă că retradzirea a orodnanţâl’ei, deja produsă la aţel momentu, şi demisia ministrului a li justiţie, ţi avut loc piste dauă dzâle, va hibă dip puţân. Pi di altă parte, aleadzirile anticipate va hibă dip mult. Practic, întră aţeale dauă limite nu mata rămase dicât demiterea premierului şi a guvernului. Discursul a preşedintelui di marţea trecută polariză tăburea adversă care apofăsi să facă pasulu a ieşiril’i în stradă. Tora avem şi ună demonstraţie la Cotroceni, a ţilor care îl acuză pi preşedinte di niţânirea isape di rezultatile a aleadzirilor parlamentare di aoa şi fix doi meşi, care au dată leghislativulu şi executivulu a PSD-ului, şi di implicare politică multu mare trâ ună funcţie ţi caftă echidistanţă şi intenţii di arbitru. Loghistica a demonstraţiilor din tăburea anti-prezidenţială easte modestă ama si îmbunătăţeaşte. În timp ţi la demonstraţiile antiguvernamentale participară şi oamin’i politiţ, dip şi preşedintile Iohannis, aţel’i care strigă pi trotuarulu di la Cotroceni sunt oamen’i a cure nu poţ să lâ asociedz ună imaghine publică. Sloganurile a lor nu au ahâta imaghinaţie tip internet ca la alanţâ ama oamen’il’i îşi spun averulu a lor. Di ţiva chiro, piste ambile demonstraţii si aşternu tufanea, ninsoarea, neaua care deade, şi dzerulu ama oamen’il’i îşi continuă protestul. Au ieşită sute di m’il’e di oamen’i în stradă, în Bucureşti, tru aţiste dzâle, ama iundeva, în case, la căldură şi sum tirulu a televiziun’ilor şi a mecanismilor a internetului, si aaflă mult mai mulţâ oamen’i. Unil’i cu pâreae di arau că nu si aaflă arada lături di unâ di tâburi, alţâ care-l’I respingu pi toţ. Mata easte şi un grup, poate ţel mai marile, care suferă în tăţeare mutrinda divizarea groasă di care zburam şi care dipune adâncos tru societatea românească şi ninca şi în familii. Ei îşi aduc aminte că spaţiul di protestu a român’ilor eara Piaţa Universitatil’ei, aclo iu nu si aaflă niţiună instituţie publică şi iu român’il’i viniră să îl da mpade pi Ceauşescu, dictatorulu comunistu, să-şi contestă lideril’i ulteriori cu huie dictatoriale sau să si bucură di victoria internaţională a vrâunei echipă românească.
Marius Tiţa, 10.02.2017, 21:17
În exterior, România si veade ca ună ţară coruptă cu demonstraţii masive contra a distrugătorului flagel. În interior easte ună ţară divizată cu ună linie groasă didip, cu foarte puţână comunicare şi strâxire întră ţeale dauă tâbure. Motivile sunt masiv politiţe ama combatanţâl’i sunt civili. Pi di ună parte suntu aţel’i di la Piaţa Victoriei, participanţâ la ună demonstraţie thirie, multu mare, cu dzăţ macă nu sute di m’il’e di participanţâ. Demonstraţia di la Piaţa Victoriei, tamam dinintea sediului a Guvernului a li Românie, arhiusi cu forţă tru noaptea în care guvernul deade ună ordonanţă di urgenţă care alâxeaşte Codulu Penal tru părţâ di care va sâ putea să beneficiadză lideril’i a nauâl’ei puteare, aleaptă la 11 andreu tricut. Partidulu Soţial Democrat, amintâtorulu a scrutinului di maşi doi meşi ninte, şi lideril’i a lui sunt acuzaţ di corupţie gravă şi generalizată. Si câftă retradzirea ordonanţâl’ei respectivă, adoptată fără consultare publică, noaptea, cu ndauă sâhăţ maşi ninte di arhiusirea a sesiunil’ei parlamentară, tru dimneaţa a dzuâl’ei di 1 februarie. Demonstraţia din Bucureşti si extinsu tru măril’I câsâbadz a li Românie, în special la Cluj, Timişoara, Iaşi, Braşov, Craiova ahtare turlie că, dumânica trecută, poate să si zburască di sute di m’il’e di oamin’i în stradă, protestânda contra a ordonanţâl’ei 13, a guvernului, a Partidului Soţial Democrat, a liderilor a lui, mai multu a lu Liviu Dragnea, a Parlamentului, a politician’ilor, a tutulor corupţâlor. Demonstraţiile din Piaţa Victoriei suntu foarte puterniţe şi multu impresionante. Di aproapea si vede multă bană, tinereaţă şi imaghinaţie. Poate să si zburască deja di ună istorie a liştei manifestare soţială, dominată di sloganurile mpline di umor, strigate sau afişate, ama şi di elementile vizuale care u caracterizeadză, fotografiile ahoria sau giocurile di laser di pi casile ţi suntu mardzina di Piaţa. Între timpu si feaţiră mai multe, ordonanţa respectivă fu retraptă di Guvernu, Curtea Constituţională respinse reclamaţiile mutrinda constituţionalitatea ordonanţâl’ei di-tru 31 gh’inar, cădzu şi moţiunea di cenzură a opoziţil’ei iar preşedintile Klaus Iohannis si-are adresată a Parlamentului. Activ contra PSD-ului, preşedintile tricu în contul a partidului di guvernământu responsabilitatea a situaţil’ei creată ama şi sarţina tra să u rezolvă. Baia tehnic, preşedintile anunţăă că retradzirea a orodnanţâl’ei, deja produsă la aţel momentu, şi demisia ministrului a li justiţie, ţi avut loc piste dauă dzâle, va hibă dip puţân. Pi di altă parte, aleadzirile anticipate va hibă dip mult. Practic, întră aţeale dauă limite nu mata rămase dicât demiterea premierului şi a guvernului. Discursul a preşedintelui di marţea trecută polariză tăburea adversă care apofăsi să facă pasulu a ieşiril’i în stradă. Tora avem şi ună demonstraţie la Cotroceni, a ţilor care îl acuză pi preşedinte di niţânirea isape di rezultatile a aleadzirilor parlamentare di aoa şi fix doi meşi, care au dată leghislativulu şi executivulu a PSD-ului, şi di implicare politică multu mare trâ ună funcţie ţi caftă echidistanţă şi intenţii di arbitru. Loghistica a demonstraţiilor din tăburea anti-prezidenţială easte modestă ama si îmbunătăţeaşte. În timp ţi la demonstraţiile antiguvernamentale participară şi oamin’i politiţ, dip şi preşedintile Iohannis, aţel’i care strigă pi trotuarulu di la Cotroceni sunt oamen’i a cure nu poţ să lâ asociedz ună imaghine publică. Sloganurile a lor nu au ahâta imaghinaţie tip internet ca la alanţâ ama oamen’il’i îşi spun averulu a lor. Di ţiva chiro, piste ambile demonstraţii si aşternu tufanea, ninsoarea, neaua care deade, şi dzerulu ama oamen’il’i îşi continuă protestul. Au ieşită sute di m’il’e di oamen’i în stradă, în Bucureşti, tru aţiste dzâle, ama iundeva, în case, la căldură şi sum tirulu a televiziun’ilor şi a mecanismilor a internetului, si aaflă mult mai mulţâ oamen’i. Unil’i cu pâreae di arau că nu si aaflă arada lături di unâ di tâburi, alţâ care-l’I respingu pi toţ. Mata easte şi un grup, poate ţel mai marile, care suferă în tăţeare mutrinda divizarea groasă di care zburam şi care dipune adâncos tru societatea românească şi ninca şi în familii. Ei îşi aduc aminte că spaţiul di protestu a român’ilor eara Piaţa Universitatil’ei, aclo iu nu si aaflă niţiună instituţie publică şi iu român’il’i viniră să îl da mpade pi Ceauşescu, dictatorulu comunistu, să-şi contestă lideril’i ulteriori cu huie dictatoriale sau să si bucură di victoria internaţională a vrâunei echipă românească.
Autor: Marius Tiţa
Armânipsire: Hristu Steriu