Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Sâmtul Nicolae, la Bucureşti

Sâmtul Nicolae, sărbătorit di ortodocşil’i român’i la 6 andreu, easte unulu di aţel’i ma vruţâl’i sâmţâ din calendar. El easte aparătorulu a cilimean’ior ama şi unulu di aţel’i care lâ aduc daruri/doară. Ma că si nu agârşim că easte posibil ca sâmtul Nicolae să aducă, de fapt, unâ verguţă, a copiilor/ficiuriţâlor cu un comportamentu niuidisit, arhiusim să nâ amintim tot ma ghine di aţist momentu a bitisitlei di an. Disigura, ţea mai cunoscuta tradiţie ligată di aţist sâmtu a buneaţâlei si faţe tru seara dzuuâl’ei di ninte, prinduCârciun, în seara di 5 andreu, când copiil’i fronim’i îşi alasă pâpuţâle pi care va li aflâ, a daua dzuuă, mpline di cadouri. Sâmtul Nicolae are existată în realitate, fu un om, un om sâmtu. Are bânată în capitala regatului a Licil’ei, câsâbălu Mira, şi fu episcop, lucru ţi si veade şi di pi stran’ile tru care easte înviscut sâmtul Nicolae tru icoane. Sâ ştie că si-are născută tru 280 şi are murită 65 di an’i mai târdziu, tru câsâbălu Mira, în prezentu Demre, tru Turchie, aproapea di câsâbălu Antalya. Aclo s aaflă şi bâsearica mormintului a sâmtului Nicolae. Maşi că mormintul easte gol, moaştile/oasile a sâmtului hiinda loate, tru anulu 1087, di un grup di marinari şi negustori genovezi. Eli li loară moaştile a sâmtului Nicolae di-tru Mira Lichil’ei şi le-au dusă la Bari, iu si aaflă şi azâ, venerate di toţ creştinil’i. Ma puţân cunoscut easte faptul că, piste 5 secole, mâna ndreaptă a sâmtului Nicolae agiundzea la Bucureşti. Ea avea să hibă expusă, la bâsearica Sfântul Gheorghe Nou, într-ună casetă di malămă şi asime, bătută cu cheatre preţioase, dăruită tamam di voievodălu Mihai Viteazul. Altă turlie, si spune că a luştui l’i si datoreadză prezenţa moaştilor/oasilor la Bucureşti, el hiinda ţel care hibă li-are aprucheată în dar, hibă li-are cumpărată di la Bari. Ma târdziu, la bâsearica Sâmtul Gheorghe Nou fu adus şi capulu a lu Constantin Brâncoveanu, ţel martirizatulu ninte cu 3 secole, la Istanbul. Trâ sâmtul Nicolae sunt reţinute/aduţire aminte numiroase fapte bune şi trâ mirache, care l’i-are agiutată în special pi copii/cilimean’i. Easte sărbătorit tru dzua di 6 andreu di aform’ia că atumţea apăru în viziunile a mpiratului Constantin ţel Marile, şi-l’i câftă să l’iartă 3 soldaţi creştini condamnaţ la moarte. Easte certificată şi participarea episcopului Nicolae din Mira la sinodulu di la Niceea iu si discutaa şi eara să aibâ amintatic di cauză erezia propusă di Arie. Exasperat di încăpăţânarea şi arâiaţa luştui, care risca să distrugă bâsearica creştină însăşi, mintimenulu episcop îi da a luştui unâ pliscută în public. Atumţea încl’inăă/aplică balanţa discuţiilor iar, mai târdziu, aţel’i care insiistă pi calea a aralilor l’ia di la sâmtul Nicolae celebra virguliţă. Cultul a sâmtului Nicolae easte generalizat în lumea creştină. Easte vrut nu maşi di aform’ia că spominirea lui aduţe daruri, ma multu a cilimean’ilor, că şi di aform’ia că easte un sâmtu a buneaţâlei, a vrearil’ei, a generozitatil’ei. Tru iţe loc din lume iu easte sărbătorit sâmtul Nicolae au apărută adeţ şi tradiţii di aţeale ma hâriaoasile şi ma muşatile. Numa lui olandeză are generată ma târdziu denumirea di Santa Claus care, ma si adânţi aşi tot ma multu în fenomenulu comercial, arămase simplu Santa, personajulu bonom în culorile a unei biutură gazoase şi multu zaharoasă, care aduţe daruri tut tru dzâlile di ninte ama nu dicseara di nintea dzuuâl’ei a sâmtului Nicolae că prindu Cârciun, tru seara di 24 andreu. Aşi, bunaciculu şi generosulu sâmtu Nicolae, aparătorulu/vigl’itorulu şi ghinefăcătorulu a copiilor/cilimean’ilor, îşi ofeeră întreaga lui popularitate trâ sărbătoarea Crăciunului, atumţea când si-are născută Cilimeanulu/Ficiuriculu sâmtu. Tru aţiste dzâle, di la sâmtul Nicolae la Crăciun, easte de fapt ună sărbătoare a copilăriilei/ficiuramil’ei şi a li bucurie trâ faţire daruri, transformânda bitisita anului calendaristic într-ună feerie ţi cara că îngl’eţată, niscâte ori.

Sâmtul Nicolae, la Bucureşti
Sâmtul Nicolae, la Bucureşti

, 11.12.2016, 20:07

Sâmtul Nicolae, sărbătorit di ortodocşil’i român’i la 6 andreu, easte unulu di aţel’i ma vruţâl’i sâmţâ din calendar. El easte aparătorulu a cilimean’ior ama şi unulu di aţel’i care lâ aduc daruri/doară. Ma că si nu agârşim că easte posibil ca sâmtul Nicolae să aducă, de fapt, unâ verguţă, a copiilor/ficiuriţâlor cu un comportamentu niuidisit, arhiusim să nâ amintim tot ma ghine di aţist momentu a bitisitlei di an. Disigura, ţea mai cunoscuta tradiţie ligată di aţist sâmtu a buneaţâlei si faţe tru seara dzuuâl’ei di ninte, prinduCârciun, în seara di 5 andreu, când copiil’i fronim’i îşi alasă pâpuţâle pi care va li aflâ, a daua dzuuă, mpline di cadouri. Sâmtul Nicolae are existată în realitate, fu un om, un om sâmtu. Are bânată în capitala regatului a Licil’ei, câsâbălu Mira, şi fu episcop, lucru ţi si veade şi di pi stran’ile tru care easte înviscut sâmtul Nicolae tru icoane. Sâ ştie că si-are născută tru 280 şi are murită 65 di an’i mai târdziu, tru câsâbălu Mira, în prezentu Demre, tru Turchie, aproapea di câsâbălu Antalya. Aclo s aaflă şi bâsearica mormintului a sâmtului Nicolae. Maşi că mormintul easte gol, moaştile/oasile a sâmtului hiinda loate, tru anulu 1087, di un grup di marinari şi negustori genovezi. Eli li loară moaştile a sâmtului Nicolae di-tru Mira Lichil’ei şi le-au dusă la Bari, iu si aaflă şi azâ, venerate di toţ creştinil’i. Ma puţân cunoscut easte faptul că, piste 5 secole, mâna ndreaptă a sâmtului Nicolae agiundzea la Bucureşti. Ea avea să hibă expusă, la bâsearica Sfântul Gheorghe Nou, într-ună casetă di malămă şi asime, bătută cu cheatre preţioase, dăruită tamam di voievodălu Mihai Viteazul. Altă turlie, si spune că a luştui l’i si datoreadză prezenţa moaştilor/oasilor la Bucureşti, el hiinda ţel care hibă li-are aprucheată în dar, hibă li-are cumpărată di la Bari. Ma târdziu, la bâsearica Sâmtul Gheorghe Nou fu adus şi capulu a lu Constantin Brâncoveanu, ţel martirizatulu ninte cu 3 secole, la Istanbul. Trâ sâmtul Nicolae sunt reţinute/aduţire aminte numiroase fapte bune şi trâ mirache, care l’i-are agiutată în special pi copii/cilimean’i. Easte sărbătorit tru dzua di 6 andreu di aform’ia că atumţea apăru în viziunile a mpiratului Constantin ţel Marile, şi-l’i câftă să l’iartă 3 soldaţi creştini condamnaţ la moarte. Easte certificată şi participarea episcopului Nicolae din Mira la sinodulu di la Niceea iu si discutaa şi eara să aibâ amintatic di cauză erezia propusă di Arie. Exasperat di încăpăţânarea şi arâiaţa luştui, care risca să distrugă bâsearica creştină însăşi, mintimenulu episcop îi da a luştui unâ pliscută în public. Atumţea încl’inăă/aplică balanţa discuţiilor iar, mai târdziu, aţel’i care insiistă pi calea a aralilor l’ia di la sâmtul Nicolae celebra virguliţă. Cultul a sâmtului Nicolae easte generalizat în lumea creştină. Easte vrut nu maşi di aform’ia că spominirea lui aduţe daruri, ma multu a cilimean’ilor, că şi di aform’ia că easte un sâmtu a buneaţâlei, a vrearil’ei, a generozitatil’ei. Tru iţe loc din lume iu easte sărbătorit sâmtul Nicolae au apărută adeţ şi tradiţii di aţeale ma hâriaoasile şi ma muşatile. Numa lui olandeză are generată ma târdziu denumirea di Santa Claus care, ma si adânţi aşi tot ma multu în fenomenulu comercial, arămase simplu Santa, personajulu bonom în culorile a unei biutură gazoase şi multu zaharoasă, care aduţe daruri tut tru dzâlile di ninte ama nu dicseara di nintea dzuuâl’ei a sâmtului Nicolae că prindu Cârciun, tru seara di 24 andreu. Aşi, bunaciculu şi generosulu sâmtu Nicolae, aparătorulu/vigl’itorulu şi ghinefăcătorulu a copiilor/cilimean’ilor, îşi ofeeră întreaga lui popularitate trâ sărbătoarea Crăciunului, atumţea când si-are născută Cilimeanulu/Ficiuriculu sâmtu. Tru aţiste dzâle, di la sâmtul Nicolae la Crăciun, easte de fapt ună sărbătoare a copilăriilei/ficiuramil’ei şi a li bucurie trâ faţire daruri, transformânda bitisita anului calendaristic într-ună feerie ţi cara că îngl’eţată, niscâte ori.


Autor: Marius Tita


Armanipsire: Hristu Steriu


Foto: Marius Tița/RRI
Focus Sunday, 10 November 2024

Mururli a Berlinlui

Aoa şi 35 di añi, tru noaptea di 9 cătă 10 di brumaru, tru 1989, Murlu a Berlinlui numata eara ună lăhtărseari și nitriţeari a sinurlui cari...

Mururli a Berlinlui
foto: Radio Chișinău
Focus Monday, 28 October 2024

Tsi aleadzi Republica Moldova

Ca daima, istoria tuti li exighiseaşti. Locărli anamisa di Prutu și Nistru, ţi u yilipsescu, tru linii cabaia mări, actuala Republică Moldova,...

Tsi aleadzi Republica Moldova
Foto: Mohammed Ibrahim / unsplash.com
Focus Sunday, 13 October 2024

Un an

S-umplu un an di cându aproapea ună sută di oamiñi, israelieañi, suntu țănuț ostatiţ tru Gaza, tru zona palestiniană autonomă. Fură 250,...

Un an
Budapesta, agudită di apa mari di pi Dunaru cari va s’agiungă tru România stămâna yinitoari / Foto: Agerpres
Focus Wednesday, 25 September 2024

Apă și focu

După ună veară di focu, cu recorduri di căldură surpati unu dupu alantu, Europa s’ampuliseaşti cu mări nicări. Căldura cabaia mari adusi...

Apă și focu
Focus Monday, 16 September 2024

Arifugarea

Expoziția ari maş trei picturi. Atea ţi easti tu mesi ari cama di 12 meatri lundzimi și easti analtă di 3 meatri ş-cama. Tu capu, tru unghilu...

Arifugarea
Focus Wednesday, 11 September 2024

Polimlu, atumţea și adză

Topili cad pisti casi, di vatămă oamiñi, tiniri și auşi, cilimeañi și părințălli a lor. Oamiñilli alagă, s’ascundu, s’ascapă cu...

Polimlu, atumţea și adză
Focus Monday, 12 August 2024

Olimpiada

Acă pari s’hibă ună antribari di cilimeanu, neise, tutu ţi s’faţi cu olimpiada cându s’bitisescu antriţerli sportivi olimpiţi? Multu...

Olimpiada
Focus Sunday, 04 August 2024

Nu ari nădie tră irine

Nu mata băneadză oamiñi cari s-aibă vidzută iriñea tu Orientulu di Aproapea. Și antribarea desi fu vără oară iriñe tru aestă reghiuni...

Nu ari nădie tră irine

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company