Sâmtul Nicolae, la Bucureşti
Sâmtul Nicolae, sărbătorit di ortodocşil’i român’i la 6 andreu, easte unulu di aţel’i ma vruţâl’i sâmţâ din calendar. El easte aparătorulu a cilimean’ior ama şi unulu di aţel’i care lâ aduc daruri/doară. Ma că si nu agârşim că easte posibil ca sâmtul Nicolae să aducă, de fapt, unâ verguţă, a copiilor/ficiuriţâlor cu un comportamentu niuidisit, arhiusim să nâ amintim tot ma ghine di aţist momentu a bitisitlei di an. Disigura, ţea mai cunoscuta tradiţie ligată di aţist sâmtu a buneaţâlei si faţe tru seara dzuuâl’ei di ninte, prinduCârciun, în seara di 5 andreu, când copiil’i fronim’i îşi alasă pâpuţâle pi care va li aflâ, a daua dzuuă, mpline di cadouri. Sâmtul Nicolae are existată în realitate, fu un om, un om sâmtu. Are bânată în capitala regatului a Licil’ei, câsâbălu Mira, şi fu episcop, lucru ţi si veade şi di pi stran’ile tru care easte înviscut sâmtul Nicolae tru icoane. Sâ ştie că si-are născută tru 280 şi are murită 65 di an’i mai târdziu, tru câsâbălu Mira, în prezentu Demre, tru Turchie, aproapea di câsâbălu Antalya. Aclo s aaflă şi bâsearica mormintului a sâmtului Nicolae. Maşi că mormintul easte gol, moaştile/oasile a sâmtului hiinda loate, tru anulu 1087, di un grup di marinari şi negustori genovezi. Eli li loară moaştile a sâmtului Nicolae di-tru Mira Lichil’ei şi le-au dusă la Bari, iu si aaflă şi azâ, venerate di toţ creştinil’i. Ma puţân cunoscut easte faptul că, piste 5 secole, mâna ndreaptă a sâmtului Nicolae agiundzea la Bucureşti. Ea avea să hibă expusă, la bâsearica Sfântul Gheorghe Nou, într-ună casetă di malămă şi asime, bătută cu cheatre preţioase, dăruită tamam di voievodălu Mihai Viteazul. Altă turlie, si spune că a luştui l’i si datoreadză prezenţa moaştilor/oasilor la Bucureşti, el hiinda ţel care hibă li-are aprucheată în dar, hibă li-are cumpărată di la Bari. Ma târdziu, la bâsearica Sâmtul Gheorghe Nou fu adus şi capulu a lu Constantin Brâncoveanu, ţel martirizatulu ninte cu 3 secole, la Istanbul. Trâ sâmtul Nicolae sunt reţinute/aduţire aminte numiroase fapte bune şi trâ mirache, care l’i-are agiutată în special pi copii/cilimean’i. Easte sărbătorit tru dzua di 6 andreu di aform’ia că atumţea apăru în viziunile a mpiratului Constantin ţel Marile, şi-l’i câftă să l’iartă 3 soldaţi creştini condamnaţ la moarte. Easte certificată şi participarea episcopului Nicolae din Mira la sinodulu di la Niceea iu si discutaa şi eara să aibâ amintatic di cauză erezia propusă di Arie. Exasperat di încăpăţânarea şi arâiaţa luştui, care risca să distrugă bâsearica creştină însăşi, mintimenulu episcop îi da a luştui unâ pliscută în public. Atumţea încl’inăă/aplică balanţa discuţiilor iar, mai târdziu, aţel’i care insiistă pi calea a aralilor l’ia di la sâmtul Nicolae celebra virguliţă. Cultul a sâmtului Nicolae easte generalizat în lumea creştină. Easte vrut nu maşi di aform’ia că spominirea lui aduţe daruri, ma multu a cilimean’ilor, că şi di aform’ia că easte un sâmtu a buneaţâlei, a vrearil’ei, a generozitatil’ei. Tru iţe loc din lume iu easte sărbătorit sâmtul Nicolae au apărută adeţ şi tradiţii di aţeale ma hâriaoasile şi ma muşatile. Numa lui olandeză are generată ma târdziu denumirea di Santa Claus care, ma si adânţi aşi tot ma multu în fenomenulu comercial, arămase simplu Santa, personajulu bonom în culorile a unei biutură gazoase şi multu zaharoasă, care aduţe daruri tut tru dzâlile di ninte ama nu dicseara di nintea dzuuâl’ei a sâmtului Nicolae că prindu Cârciun, tru seara di 24 andreu. Aşi, bunaciculu şi generosulu sâmtu Nicolae, aparătorulu/vigl’itorulu şi ghinefăcătorulu a copiilor/cilimean’ilor, îşi ofeeră întreaga lui popularitate trâ sărbătoarea Crăciunului, atumţea când si-are născută Cilimeanulu/Ficiuriculu sâmtu. Tru aţiste dzâle, di la sâmtul Nicolae la Crăciun, easte de fapt ună sărbătoare a copilăriilei/ficiuramil’ei şi a li bucurie trâ faţire daruri, transformânda bitisita anului calendaristic într-ună feerie ţi cara că îngl’eţată, niscâte ori.
Marius Tiţa, 11.12.2016, 20:07
Sâmtul Nicolae, sărbătorit di ortodocşil’i român’i la 6 andreu, easte unulu di aţel’i ma vruţâl’i sâmţâ din calendar. El easte aparătorulu a cilimean’ior ama şi unulu di aţel’i care lâ aduc daruri/doară. Ma că si nu agârşim că easte posibil ca sâmtul Nicolae să aducă, de fapt, unâ verguţă, a copiilor/ficiuriţâlor cu un comportamentu niuidisit, arhiusim să nâ amintim tot ma ghine di aţist momentu a bitisitlei di an. Disigura, ţea mai cunoscuta tradiţie ligată di aţist sâmtu a buneaţâlei si faţe tru seara dzuuâl’ei di ninte, prinduCârciun, în seara di 5 andreu, când copiil’i fronim’i îşi alasă pâpuţâle pi care va li aflâ, a daua dzuuă, mpline di cadouri. Sâmtul Nicolae are existată în realitate, fu un om, un om sâmtu. Are bânată în capitala regatului a Licil’ei, câsâbălu Mira, şi fu episcop, lucru ţi si veade şi di pi stran’ile tru care easte înviscut sâmtul Nicolae tru icoane. Sâ ştie că si-are născută tru 280 şi are murită 65 di an’i mai târdziu, tru câsâbălu Mira, în prezentu Demre, tru Turchie, aproapea di câsâbălu Antalya. Aclo s aaflă şi bâsearica mormintului a sâmtului Nicolae. Maşi că mormintul easte gol, moaştile/oasile a sâmtului hiinda loate, tru anulu 1087, di un grup di marinari şi negustori genovezi. Eli li loară moaştile a sâmtului Nicolae di-tru Mira Lichil’ei şi le-au dusă la Bari, iu si aaflă şi azâ, venerate di toţ creştinil’i. Ma puţân cunoscut easte faptul că, piste 5 secole, mâna ndreaptă a sâmtului Nicolae agiundzea la Bucureşti. Ea avea să hibă expusă, la bâsearica Sfântul Gheorghe Nou, într-ună casetă di malămă şi asime, bătută cu cheatre preţioase, dăruită tamam di voievodălu Mihai Viteazul. Altă turlie, si spune că a luştui l’i si datoreadză prezenţa moaştilor/oasilor la Bucureşti, el hiinda ţel care hibă li-are aprucheată în dar, hibă li-are cumpărată di la Bari. Ma târdziu, la bâsearica Sâmtul Gheorghe Nou fu adus şi capulu a lu Constantin Brâncoveanu, ţel martirizatulu ninte cu 3 secole, la Istanbul. Trâ sâmtul Nicolae sunt reţinute/aduţire aminte numiroase fapte bune şi trâ mirache, care l’i-are agiutată în special pi copii/cilimean’i. Easte sărbătorit tru dzua di 6 andreu di aform’ia că atumţea apăru în viziunile a mpiratului Constantin ţel Marile, şi-l’i câftă să l’iartă 3 soldaţi creştini condamnaţ la moarte. Easte certificată şi participarea episcopului Nicolae din Mira la sinodulu di la Niceea iu si discutaa şi eara să aibâ amintatic di cauză erezia propusă di Arie. Exasperat di încăpăţânarea şi arâiaţa luştui, care risca să distrugă bâsearica creştină însăşi, mintimenulu episcop îi da a luştui unâ pliscută în public. Atumţea încl’inăă/aplică balanţa discuţiilor iar, mai târdziu, aţel’i care insiistă pi calea a aralilor l’ia di la sâmtul Nicolae celebra virguliţă. Cultul a sâmtului Nicolae easte generalizat în lumea creştină. Easte vrut nu maşi di aform’ia că spominirea lui aduţe daruri, ma multu a cilimean’ilor, că şi di aform’ia că easte un sâmtu a buneaţâlei, a vrearil’ei, a generozitatil’ei. Tru iţe loc din lume iu easte sărbătorit sâmtul Nicolae au apărută adeţ şi tradiţii di aţeale ma hâriaoasile şi ma muşatile. Numa lui olandeză are generată ma târdziu denumirea di Santa Claus care, ma si adânţi aşi tot ma multu în fenomenulu comercial, arămase simplu Santa, personajulu bonom în culorile a unei biutură gazoase şi multu zaharoasă, care aduţe daruri tut tru dzâlile di ninte ama nu dicseara di nintea dzuuâl’ei a sâmtului Nicolae că prindu Cârciun, tru seara di 24 andreu. Aşi, bunaciculu şi generosulu sâmtu Nicolae, aparătorulu/vigl’itorulu şi ghinefăcătorulu a copiilor/cilimean’ilor, îşi ofeeră întreaga lui popularitate trâ sărbătoarea Crăciunului, atumţea când si-are născută Cilimeanulu/Ficiuriculu sâmtu. Tru aţiste dzâle, di la sâmtul Nicolae la Crăciun, easte de fapt ună sărbătoare a copilăriilei/ficiuramil’ei şi a li bucurie trâ faţire daruri, transformânda bitisita anului calendaristic într-ună feerie ţi cara că îngl’eţată, niscâte ori.
Autor: Marius Tita
Armanipsire: Hristu Steriu