Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

1918, anulu a uniril’ei a român’ilor (27.11.2016)

Aoa şi un secol, România triţea pri-tru momente dramatiţe. Tru agustu 1916, românil’I avea intrată tru polim, arada di Antanta, ama, singuri dinintea a unor forţe multu mari, fură tru anaghe să si retragă. Aoa şi exact ună sută di ani, Bucureştiul eara ocupat di trupile ghirmane, bulgare şi turţeşti. Iuva, tru Grăţie, ună importantă armată franceză întârzia să declanşeadză ofensiva din Balcani. Regele, guvernul şi armata Româniilei si retrădzea spri Iaşi, în Moldova, iu si pregătea, si ndridzea, să rezistă. Tru 1917, românil’i amintâ eroic alumtile di la Mărăşeşti, Mărăşti şi Oituz, ama, dinâpoia frontului, revolta bolşevică scutea Rusia di-tru alumtă. Tru andreu 1917, Basarabia iase di-tru Imperiul ţaristu şi si proclaamă Republica Democratică Moldovinească.

1918, anulu a uniril’ei a român’ilor (27.11.2016)
1918, anulu a uniril’ei a român’ilor (27.11.2016)

, 26.11.2016, 22:17


După ninca ună iarnă dramatică, pi fondul a haosului declanşat unăoară cu revoluţiile ruse, în primăveara lu 1918, Basarabia independentă vota unirea cu Regatulu a Româniilei, aflat şi el într-ună situaţie dificilă. Tru brumar 1918, la şcurtu chiro după Armistiţiu, şi românil’i bucovinean’i, aflaţ până atumţea tru Imperiul austro-ungar, aleapsiră unirea cu fraţâl’i a lor, cu statulu român. Piste ndauă dzâle, la 1 decembrie, ună thirie adunare a reprezentanţâlor a român’ilor din Transilvania vota, la Alba Iulia, unirea cu România. Aşi, pi parcursul a unui singur an, 1918, românil’i îşi realiza v’isulu a unitatil’ei naţională nu cu forţa, pi calea armilor, că pri-tru afirmarea a identitatil’ei şi a vrearil’ei naţională. Trâ prima oară în istoria lor, românil’i avea ocazia să bâneadză, într-ună proporţie multu mare, în interiorulu a tut a ţilor graniţe. În aţel chiuro complicat, aruvuirea a imperiilor învicl’eate şi anacroniţe lăsa a popoarelor libertatea să-şi aleagă propriul v’initor. Românil’i aflaţ sum ocupaţia aţistor imperii — în Ardeal, Basarabia şi Bucovina — au aleaptă să si alichească la ţara tutulor românilor. Sum ună formă sau alta, unirea catheunâlei reghiune istorică cu România fu votată di reprezentanţâl’i a poporului, în Sfatul Ţării di la Chişinău, sau la Marea Adunare di la Alba Iulia.



Ama vrearea a popoarilor ninca nu eara suficientă trâ ecuaţia europeană di aoa şi un secol, ţi cara că preşedintile american Woodrow Wilson avea faptă di aesta ună doctrină politică. Din fericire, aleadzirile a românilor din Ardeal, Basarabia sau Bucovina vrea să eara confirmate pri-tru complicatile negocieri di la Versailles ţi au urmată. Decizia popolului îşi urmară calea legală într-un stat, România, care îşi pregătea ţea ma buna perioadă a lui, aţea interbelică. Fură garantate şi reafirmate ndrepturile a minorităţâlor naţionale care bâneadză di secole în România. Hibă şi maşi trâ dauă dechenii, până la arhiusita a Doilui Polim Mondial, soţietatea românească are evoluată semnificativ pi calea afirmarilei internaţională, în dezvoltarea civilizaţilei, a banâlei economică şi spirituală. Instalarea comunismului, la bitisita polimului, vrea să amâne trâ ma ghine di patru dechenii înflorirea a democraţiilei în România. Fu nivol’ie di ună revoluţie populară anticomunistă, pricum aţea di-tru 22 Andreu 1989, ca să putem să zburâm diz nou di libertatea român’ilor, di libera aleadzire a unei cale întră naţiunile a lumil’ei, într-ună Europă democratică şi dezvoltată, arada di viţnil’i a l’ei şi di toţ aţel’i care au tut aţeale idealuri, a democraţiilei şi a civilizaţilei bazate pi ndrepturile a omului.


Autor: Marius Tiţa


Armânipsire: Hristu Steriu

foto: Radio Chișinău
Focus Monday, 28 October 2024

Tsi aleadzi Republica Moldova

Ca daima, istoria tuti li exighiseaşti. Locărli anamisa di Prutu și Nistru, ţi u yilipsescu, tru linii cabaia mări, actuala Republică Moldova,...

Tsi aleadzi Republica Moldova
Foto: Mohammed Ibrahim / unsplash.com
Focus Sunday, 13 October 2024

Un an

S-umplu un an di cându aproapea ună sută di oamiñi, israelieañi, suntu țănuț ostatiţ tru Gaza, tru zona palestiniană autonomă. Fură 250,...

Un an
Budapesta, agudită di apa mari di pi Dunaru cari va s’agiungă tru România stămâna yinitoari / Foto: Agerpres
Focus Wednesday, 25 September 2024

Apă și focu

După ună veară di focu, cu recorduri di căldură surpati unu dupu alantu, Europa s’ampuliseaşti cu mări nicări. Căldura cabaia mari adusi...

Apă și focu
Arifugarea, lucrarea adrată di Eugen Raportoru
Focus Monday, 16 September 2024

Arifugarea

Expoziția ari maş trei picturi. Atea ţi easti tu mesi ari cama di 12 meatri lundzimi și easti analtă di 3 meatri ş-cama. Tu capu, tru unghilu...

Arifugarea
Focus Wednesday, 11 September 2024

Polimlu, atumţea și adză

Topili cad pisti casi, di vatămă oamiñi, tiniri și auşi, cilimeañi și părințălli a lor. Oamiñilli alagă, s’ascundu, s’ascapă cu...

Polimlu, atumţea și adză
Focus Monday, 12 August 2024

Olimpiada

Acă pari s’hibă ună antribari di cilimeanu, neise, tutu ţi s’faţi cu olimpiada cându s’bitisescu antriţerli sportivi olimpiţi? Multu...

Olimpiada
Focus Sunday, 04 August 2024

Nu ari nădie tră irine

Nu mata băneadză oamiñi cari s-aibă vidzută iriñea tu Orientulu di Aproapea. Și antribarea desi fu vără oară iriñe tru aestă reghiuni...

Nu ari nădie tră irine
Focus Tuesday, 23 July 2024

NATO 75

Alăncitu tru 1949, căndu duñeaua ş-yinea tru ori după un lăhtărosu Polimu Mondial, NATO nu para avu parti di yiurtuseri hărăcoapi. Prota...

NATO 75

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company