Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Cum păltim Radioulu şi Televiziunea (23.10.2016)

Di aform’ia că, ofiţial, si numeaşte taxă, abonamentul radio-tv, cum l’i si dzâse, de fapt, tot timpul, agiumse pi ună listă di 102 taxe ţi si va să hibă eliminate. Un proiecti di leadze tru aţist sensu si aaflă spri agh’un’usită aprobare în Parlamentu. La articolul lV a liştei leadze si pruveade modificarea leadzilei ţi reglementează organizarea şi funcţionarea instituţiilor publiţe di radio şi televiziune ahtare turlie încât funcţionarea lor să nu mata hibă finanţată pri-tru aţistă taxă-abonament că pri-tru alocare di-tru bugetulu a statului. În proiectu, ninte şi după taxa radio-tv, sunt deshiinţate diverse taxe, di multu ma m’ică amploare şi importanţă. Di toate punctile di videare misura preconizată, di renunţare la finanţarea serviciilor publiţe di radio şi televiziune pri-tru taxa plătită di beneficiari, ascultătorii, şi adăvgarea a liştei tru vâria bugetară, easte barim niinspirată. Economic, hargea si dubleadză, pri-tru elipsea taxâlei şi scoatirea a luştor sume di pâradz dintr-un buget naţional ţi lipseaşte s-hibă alimentat în proporţia corespunzătoare. Taxa respectivă si muută, în prezent, la 6,5 lei, adică mai puţân di 1,5 euro, pi mes. Di aeştia, 4 lei suntu trâ TVR şi maşi 2,5 lei trâ radio. Un altu calcul economic nâ spune că putem să acumpărăm, cu aţel’i 2,5 lei plătiţ cathe mes trâ radioulu public, hibă unâ pâne di aradă, hibă vârâ 3 ţigarete.

, 23.10.2016, 18:20

Di aform’ia că, ofiţial, si numeaşte taxă, abonamentul radio-tv, cum l’i si dzâse, de fapt, tot timpul, agiumse pi ună listă di 102 taxe ţi si va să hibă eliminate. Un proiecti di leadze tru aţist sensu si aaflă spri agh’un’usită aprobare în Parlamentu. La articolul lV a liştei leadze si pruveade modificarea leadzilei ţi reglementează organizarea şi funcţionarea instituţiilor publiţe di radio şi televiziune ahtare turlie încât funcţionarea lor să nu mata hibă finanţată pri-tru aţistă taxă-abonament că pri-tru alocare di-tru bugetulu a statului. În proiectu, ninte şi după taxa radio-tv, sunt deshiinţate diverse taxe, di multu ma m’ică amploare şi importanţă. Di toate punctile di videare misura preconizată, di renunţare la finanţarea serviciilor publiţe di radio şi televiziune pri-tru taxa plătită di beneficiari, ascultătorii, şi adăvgarea a liştei tru vâria bugetară, easte barim niinspirată. Economic, hargea si dubleadză, pri-tru elipsea taxâlei şi scoatirea a luştor sume di pâradz dintr-un buget naţional ţi lipseaşte s-hibă alimentat în proporţia corespunzătoare. Taxa respectivă si muută, în prezent, la 6,5 lei, adică mai puţân di 1,5 euro, pi mes. Di aeştia, 4 lei suntu trâ TVR şi maşi 2,5 lei trâ radio. Un altu calcul economic nâ spune că putem să acumpărăm, cu aţel’i 2,5 lei plătiţ cathe mes trâ radioulu public, hibă unâ pâne di aradă, hibă vârâ 3 ţigarete.



Nâ aduţim aminte, sigura, carnetile di abonat radio pi care poştarulu aplica m’iţ timbre ţi demonstra plata a taxâlei. Făţea parte di documentele di bază a li familie şi eara ună hiperifănil’e să poţ să li prezinţâ, timbrate la dzuă. Aţiste carnete au purtată de-a lungul a timpului şi după m’ersul a li istorie, hibă stema regală, hibă stema statului comunistu di aform’ia că aestă taxă-abonamentu exiistă di cându funcţioneadză radioulu în România, di când si-are înhiinţată Societatea Română di Radiodifuziune, adică di-tru 1928. Niţe reghimulu comunistu, care avea interesulu să-ţ subordoneadză propagandistic radioulu nu tăl’ie aţistă ligătură dintră publiculu ascultător şi instituţia a radioului public. La bitisita anilor 80, care au reprezentată şi bitisita a reghimului comunistu, abonamentul radio-televizor” eara di 25 di lei pi trimestru, ună sumă importantă atumţea. Aesta însimna 8,33 lei pi mes, semnificativ ma multu dicât si plăteaşte în prezentu, trâ ună ofertă a radioului public infinit ma liberă, ma bogată şi ma atractivă. Aestă taxă, di 2,5 lei, în prezent, easte diparte di s-hibă ună plată di aradă. Ea easte un contractu moral întră ascultători şi jurnaliştil’i Radio România, care nu sunt funcţionari publiţ ţi presteadză ună activitate administrativă că profesionişti a comunicaril’ei media şi creatori di emisiuni, viţine di multe ori cu creaţia artistică. Conform a leadzilei şi principiilor ţi guverneadză activitatea Radio România, emisiunile a radioului public informeadză şi eduucă, aduc divertismentu şi comunicare în familia a ascultătorilor. Şi, conform a studiilor di audienţă, pi ună pâzare liberă şi extrem di dinamică, ascultătoril’i a posturilor a Societatilei Română di Radiodifuziune sunt mulţâ, sunt aţel’i ma mulţâl’i.



Echidistanţa şi profesionalismul sunt principii clare a jurnalismului Radio România. Pri-tru finanţarea prin taxa-abonamentu, criteriul a strictâlei eficieţă economică poate sa alasă loculu a valoarilei soţială a unor subiecte, inclusiv di informare ama cama mult educative şi culturale. Ştirile si ascuultă dipriună la România Actualităţ, România Muzical difuzeadză muzică non-stop, subiectile culturale si aaflă, prota oară, la România Cultural, muzica populară ama şi informaţiile practiţe si ascuultă la Antena Satelor, bana comunităţâlor locale easte celebrată la posturile di Bucureşti, Craiova, Reşiţa, Timişoara, Cluj, Târgu Mureş, Iaşi şi Constanţa ama şi la Chişinău. Tru întreaga lume ascultăm Radio România Internaţional în română ama şi în aromână, în arabă şi chineză, în engleză, franceză, ghirmană, spaniolă, italiană, în sârbă, rusă şi ucraineană. Să nu agârşim, sigura, aghenţia RADOR, faimoasile orchestre radio şi festivalul a lor, RadiRo, panairulu di carte Gaudeamus. Toate aţistea sunt posibile pri-tru plata a unui abonament lunar/mensual di 2,5 lei. Easte un abonamentu familial, un contractu moral trâ întreaga familie a Radio România care nu poate sa hibă transformat într-ună simplă datorie ică borge guvernamental-bugetară, cu implicaţii asupra a independenţâlei editorială ţi pot să hibă anticipate.


Autor: Marius Tiţa


Armânipsire: Hrisu Steriu

Foto: Marius Tița/RRI
Focus Sunday, 10 November 2024

Mururli a Berlinlui

Aoa şi 35 di añi, tru noaptea di 9 cătă 10 di brumaru, tru 1989, Murlu a Berlinlui numata eara ună lăhtărseari și nitriţeari a sinurlui cari...

Mururli a Berlinlui
foto: Radio Chișinău
Focus Monday, 28 October 2024

Tsi aleadzi Republica Moldova

Ca daima, istoria tuti li exighiseaşti. Locărli anamisa di Prutu și Nistru, ţi u yilipsescu, tru linii cabaia mări, actuala Republică Moldova,...

Tsi aleadzi Republica Moldova
Foto: Mohammed Ibrahim / unsplash.com
Focus Sunday, 13 October 2024

Un an

S-umplu un an di cându aproapea ună sută di oamiñi, israelieañi, suntu țănuț ostatiţ tru Gaza, tru zona palestiniană autonomă. Fură 250,...

Un an
Budapesta, agudită di apa mari di pi Dunaru cari va s’agiungă tru România stămâna yinitoari / Foto: Agerpres
Focus Wednesday, 25 September 2024

Apă și focu

După ună veară di focu, cu recorduri di căldură surpati unu dupu alantu, Europa s’ampuliseaşti cu mări nicări. Căldura cabaia mari adusi...

Apă și focu
Focus Monday, 16 September 2024

Arifugarea

Expoziția ari maş trei picturi. Atea ţi easti tu mesi ari cama di 12 meatri lundzimi și easti analtă di 3 meatri ş-cama. Tu capu, tru unghilu...

Arifugarea
Focus Wednesday, 11 September 2024

Polimlu, atumţea și adză

Topili cad pisti casi, di vatămă oamiñi, tiniri și auşi, cilimeañi și părințălli a lor. Oamiñilli alagă, s’ascundu, s’ascapă cu...

Polimlu, atumţea și adză
Focus Monday, 12 August 2024

Olimpiada

Acă pari s’hibă ună antribari di cilimeanu, neise, tutu ţi s’faţi cu olimpiada cându s’bitisescu antriţerli sportivi olimpiţi? Multu...

Olimpiada
Focus Sunday, 04 August 2024

Nu ari nădie tră irine

Nu mata băneadză oamiñi cari s-aibă vidzută iriñea tu Orientulu di Aproapea. Și antribarea desi fu vără oară iriñe tru aestă reghiuni...

Nu ari nădie tră irine

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company