Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Alfred Nobel, un poet

Dispre darea a prestigiosului premiu Nobel trâ literatură a unui muzician di-ttru chirolu di ma ninte va sâ si zburascâ mult timp di aoa şi înclo. Sigura, Bob Dylan fu apreciat trâ textile a cântiţilor a lui, în stilul flower-power di atumţea. Va hibă cu lathos ma sâ nâ minduim că numa a cântătorului Bob Dylan apărut di sirin, eventual dintr-un joben cu numile a pretendenţâlor la marile premiu. Premiul Nobel trâ literatură, ca şi alante Nobeluri, sunt decise după ună lungă formulă di selecţie tru care sunt implicaţ specialişti în domeniu. Ună primă fază si desfăşoară în toamna anului precedent, când easte anunţată numa trâ anulu respectiv. La arhiusită sunt reţinute 350 di nume. Di-tru mesulu şcrutu a anului trâ care si acordă premiul sunt eliminaţ, câte ndoi, tut ma mulţâ candidaţ. Tru mai si agiundze deja la ţea ma scurta listă, cu maşi 5 nume. Votulu are loc la arhiusita mesului sâmedru şi easte anunţat ofiţial. Lista şi discuţiile mutrindalui desemnarea amintâtorului sunt ţânute secrete timp di unâ giumitate di secol. Arar, mai multu în cazulu a premiului trâ literatură, sunt alepţâ doi sau ma mulţ laureaţ. Ţel’i care nu amintară ama furâ nominalizaţ iintră automat în competiţie trâ anulu alantu. În special la literatură sunt nume di mări scriitori care apar constantu, di mult timp, pi lista ţilor ţi merită şi si aşteaptă să aproache aţist premiu. Easte zborulu di scriitori di unâ bană, cu volume multe şi apreciate, ţi cara că surprizile fură la ordinea dzuâlei. Nu totâna premiile Nobel trâ literatură au încurunată opire ample şi remarcabile, care întrunescu, aduună apreciarea unanimă. Primulu Nobel a literaturâlei fu aprucheat, tru 1901, di francezulu Sully Prudhomme.

, 16.10.2016, 21:15

Dispre darea a prestigiosului premiu Nobel trâ literatură a unui muzician di-ttru chirolu di ma ninte va sâ si zburascâ mult timp di aoa şi înclo. Sigura, Bob Dylan fu apreciat trâ textile a cântiţilor a lui, în stilul flower-power di atumţea. Va hibă cu lathos ma sâ nâ minduim că numa a cântătorului Bob Dylan apărut di sirin, eventual dintr-un joben cu numile a pretendenţâlor la marile premiu. Premiul Nobel trâ literatură, ca şi alante Nobeluri, sunt decise după ună lungă formulă di selecţie tru care sunt implicaţ specialişti în domeniu. Ună primă fază si desfăşoară în toamna anului precedent, când easte anunţată numa trâ anulu respectiv. La arhiusită sunt reţinute 350 di nume. Di-tru mesulu şcrutu a anului trâ care si acordă premiul sunt eliminaţ, câte ndoi, tut ma mulţâ candidaţ. Tru mai si agiundze deja la ţea ma scurta listă, cu maşi 5 nume. Votulu are loc la arhiusita mesului sâmedru şi easte anunţat ofiţial. Lista şi discuţiile mutrindalui desemnarea amintâtorului sunt ţânute secrete timp di unâ giumitate di secol. Arar, mai multu în cazulu a premiului trâ literatură, sunt alepţâ doi sau ma mulţ laureaţ. Ţel’i care nu amintară ama furâ nominalizaţ iintră automat în competiţie trâ anulu alantu. În special la literatură sunt nume di mări scriitori care apar constantu, di mult timp, pi lista ţilor ţi merită şi si aşteaptă să aproache aţist premiu. Easte zborulu di scriitori di unâ bană, cu volume multe şi apreciate, ţi cara că surprizile fură la ordinea dzuâlei. Nu totâna premiile Nobel trâ literatură au încurunată opire ample şi remarcabile, care întrunescu, aduună apreciarea unanimă. Primulu Nobel a literaturâlei fu aprucheat, tru 1901, di francezulu Sully Prudhomme.



La înţeput, formula di-tru testamentul a lu Alfred Nobel care pitriţea la idealism l’i scoase din competiţie pi aţel’i consideraţâl’i că sunt pesimişti. Iar la arhiusita secolului XX, când si pregătea primulu polim mondial, realitatea nu permitea para mult optimismu. Tru anil’i 20 sunt premiaţ başi scheptiţ şi critiţ, iar tru 1931 premiul easte dat a funcţionarului care anunţaa numa amintâtorului a premiilor Nobel, secretarulu perpetuu a li Academie. Erik Axel Karlsfeldt, care eara, cu tute aeste, membru a Academiilei şi un poet di succes. El avea refuzată deja premiul tru 1919 şi easte singurulu caz di acordare postumă intenţionată a premiului di aform’ia că avea moartă cu 6 meşi ninte di decernarea aluştui. Tru chirolu a doilui polim mondial, ma exactu di-tru 1940 până tru 1943, acordarea a premiului fu suspendată, Suedia vrânda să demonstreadză ună neutralitate totală. Tru 1953, premiul Nobel trâ literatură, şi nu trâ pace, fu amintat di Winston Churchill, cunoscutulu om politic britanic. El fu ma ninte prim ministru tru chirolu a ţilui de-al doilea polim mondial şi eara diz nou în frâmtea a guvernului di la Londra exact cându apruchea Nobelul trâ literatură.



De Gaulle fu şi el nominalizat vârâ 10 ani, iar liderulu a Uniunilei Sovietică îşi acorda, tru 1979, premiul Lenin trâ literatură. Tru 1964, Jean Paul Sartre refuuză Nobelul, şi lu acuuzâ că easte para multu dedicat a Occidentului. Tru 1968. japonezulu Yasunari Kawabata easte laureat, iar tru 1974 sunt premiaţ doi scriitori suedezi membril’i a juriului Nobel. Premiarea a lu Bob Dylan, ţel a cure texte sunt ma diavrapa cântate dicât spuse sau citite, easte deja contestată, niachicâsită sau generatoare di ironii. Ună problemă poate sa v’ină tamam din raportarea la testamentul care, tru ndaua arădărichi, da principiile a ţilui ma avdzâtulu premiu din lume, care îl faţe milionar pi iţe laureat. Aşi, Alfred Nobel spunea să hibă premiaţ aţel’i care au faptă lucre i bune trâ omenire, în chimie, fizică, medicină, literatură şi pace, ama tru ultimulu an, ţel trâ care si da premiu. Easte, fără di altă, principiul testamentar aţel ma di multe ori călcat şi niloat tru tamam, Bob Dylan îşi evidenţiadză meritile care îl’i adusiră Nobelul trâ literatură iuva, cu mulţâ ani ninte.


Autor: Marius Tiţa


Armanipsire: Aurica Piha

Foto: Marius Tița/RRI
Focus Sunday, 10 November 2024

Mururli a Berlinlui

Aoa şi 35 di añi, tru noaptea di 9 cătă 10 di brumaru, tru 1989, Murlu a Berlinlui numata eara ună lăhtărseari și nitriţeari a sinurlui cari...

Mururli a Berlinlui
foto: Radio Chișinău
Focus Monday, 28 October 2024

Tsi aleadzi Republica Moldova

Ca daima, istoria tuti li exighiseaşti. Locărli anamisa di Prutu și Nistru, ţi u yilipsescu, tru linii cabaia mări, actuala Republică Moldova,...

Tsi aleadzi Republica Moldova
Foto: Mohammed Ibrahim / unsplash.com
Focus Sunday, 13 October 2024

Un an

S-umplu un an di cându aproapea ună sută di oamiñi, israelieañi, suntu țănuț ostatiţ tru Gaza, tru zona palestiniană autonomă. Fură 250,...

Un an
Budapesta, agudită di apa mari di pi Dunaru cari va s’agiungă tru România stămâna yinitoari / Foto: Agerpres
Focus Wednesday, 25 September 2024

Apă și focu

După ună veară di focu, cu recorduri di căldură surpati unu dupu alantu, Europa s’ampuliseaşti cu mări nicări. Căldura cabaia mari adusi...

Apă și focu
Focus Monday, 16 September 2024

Arifugarea

Expoziția ari maş trei picturi. Atea ţi easti tu mesi ari cama di 12 meatri lundzimi și easti analtă di 3 meatri ş-cama. Tu capu, tru unghilu...

Arifugarea
Focus Wednesday, 11 September 2024

Polimlu, atumţea și adză

Topili cad pisti casi, di vatămă oamiñi, tiniri și auşi, cilimeañi și părințălli a lor. Oamiñilli alagă, s’ascundu, s’ascapă cu...

Polimlu, atumţea și adză
Focus Monday, 12 August 2024

Olimpiada

Acă pari s’hibă ună antribari di cilimeanu, neise, tutu ţi s’faţi cu olimpiada cându s’bitisescu antriţerli sportivi olimpiţi? Multu...

Olimpiada
Focus Sunday, 04 August 2024

Nu ari nădie tră irine

Nu mata băneadză oamiñi cari s-aibă vidzută iriñea tu Orientulu di Aproapea. Și antribarea desi fu vără oară iriñe tru aestă reghiuni...

Nu ari nădie tră irine

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company