Român’il’i di nafoara sinurilor di stat (09.10.2016)
Dispre România si spune că easte ună ţară învarligată di român’i. La Estu, dinclo di frontiera di stat, si aaflă Basarabia, ţi tora easte în spaţiul a Republicâlei Moldova, în mare parte, ama şi tru Ucraina. Românil’i bâneadză anamisa di Prut, actuala frontieră dintră România şi Republica Moldova, şi până la Nistru şi başi dinclo di aestu mare fluviu. Practic, românil’i moldoveani bâneadză şi în Transnistria, provincia estică a Republicâlei Moldova, supusă a unui separatismu violent, ninca di-tru 1991, când Republica Moldova işea di-tru Uniunea Sovietică. Sudulu a Basarabilei si aaflă tora în Ucraina. Altă turlie, aflăm populaţie românească până la Odessa, în Crimeea. Represiunea stalinistă îl’i duse pi românil’i basarabean’i şi bucovinean’i până tru steeple/câmpurile a republiţâlor sovietiţe di-tru Asia Chentrală. Di alethea, cu diaver, şi românil’i bucovinean’i avură mira, soartea, basaraben’ilor, nordul a Bucovinâlei hiinda luată tot pri-tru ultimatumulu stalinist di-tru 1940. La sud, românil’i bâneadză din Valea Timocului până tru sudulu a Dobrogile, şi dip puţân’i la Balcic, aclo iu Regina Maria a Româniilei anâlţă celebrul a l’ei castel.
Marius Tiţa, 09.10.2016, 22:28
Dispre România si spune că easte ună ţară învarligată di român’i. La Estu, dinclo di frontiera di stat, si aaflă Basarabia, ţi tora easte în spaţiul a Republicâlei Moldova, în mare parte, ama şi tru Ucraina. Românil’i bâneadză anamisa di Prut, actuala frontieră dintră România şi Republica Moldova, şi până la Nistru şi başi dinclo di aestu mare fluviu. Practic, românil’i moldoveani bâneadză şi în Transnistria, provincia estică a Republicâlei Moldova, supusă a unui separatismu violent, ninca di-tru 1991, când Republica Moldova işea di-tru Uniunea Sovietică. Sudulu a Basarabilei si aaflă tora în Ucraina. Altă turlie, aflăm populaţie românească până la Odessa, în Crimeea. Represiunea stalinistă îl’i duse pi românil’i basarabean’i şi bucovinean’i până tru steeple/câmpurile a republiţâlor sovietiţe di-tru Asia Chentrală. Di alethea, cu diaver, şi românil’i bucovinean’i avură mira, soartea, basaraben’ilor, nordul a Bucovinâlei hiinda luată tot pri-tru ultimatumulu stalinist di-tru 1940. La sud, românil’i bâneadză din Valea Timocului până tru sudulu a Dobrogile, şi dip puţân’i la Balcic, aclo iu Regina Maria a Româniilei anâlţă celebrul a l’ei castel.
Tru nord, în Ucraina, avem român’i la el’i acasă, tru câsâbălu Cernăuţi, esenţial trâ spiritualitatea românească, tru hoarile di-tru nordul bucovinean, în Maramureşulu istoric, până la frontiera cu Ungaria. De-a lungul a frontierâlei cu Ungaria, dipunânda spri sud, si aaflă ună populaţie românească locală tut cama redusă. Câsâbălu Ghiula aeste ţel ma importantul di aţeale cu populaţie românească din Ungaria. Agiungânda tru Sârbie, aflăm numiroase şi muşate localităţ a român’ilor, tru Voivodina, ama şi în Valea Timocului. Sigura, românil’i di piste sinurile a ţarâlei nu sunt, niţe metaforic şi niţe concret, maşi aţel’i care bâneadză la el’i acasă, în afoara graniţilor ofiţiale. Românil’i si aaflă în întreaga lume, după cum îl’i duse istoria lumilei sau propria lor bană. Vestul european are ună emigraţie românească di piste ună sută di an’i. Di piste un secol, românil’i trec ocheanulu, tru America, iu exiistă comunităţ istoriţe, vecl’i, tru Statile Unite şi în Canada. Tru Europa di Vestu şi America, ama şi tru Australia, românil’i si dusira tra să scapă di comunism şi di Ceauşescu, ama şi după cădearea a luştui reghim, în Decembrie 1989. Tora, discuţia di românil’i aflaţ piste graniţe easte mult ma complexă, după cum complexe sunt situaţiile personale, care fac să nâ adunăm cu compatrioţâl’i în Europa di Vest, în Balcani, tru spaţiul fostu sovietic, în America, tru ţările latino-americane, în Australia, în China şi Japonia, ama şi Thailanda şi Indonezia, tru ţările arabe, în Africa di Sud şi de Nord, practic, iuţido în lume.
Easte un fenomen normal, practic iţe popul liber poate să si mişca tora în funcţie di interesile proprii şi di mecanismile economiţe sau soţiale după care funcţioneadză. Aşi, pi nângă românil’i aflaţ tru xinătate la el’i acasă, în varliga a graniţilor, sunt aţel’i fudziţ di multu chiro sau născuţ deja pi plaiuri xeame di părinţâ născuţ în România. Tru chirolu di ma nâpoi, activităţâle economiţe, ama şi studiile di prestigiu fac să aflam, cu pirifan’e, nume româneşti în situaţii di aţeale ma onorabile, ca oamini di ştiinţă şi di cultură, funcţionari internaţionali, studenţâ şi doctorandzâ, politician’i şi lideri di opinie din ţările tru care bâneadză. La piste un cirec di secol di la eliberarea din Decembrie 1989, românil’i si raporteadză la ţara lor şi creaşte semnficativ vrearea trâ implicare tru bana românească. Di la simpla participare la vot la multu vruta xanavin’ire în ţară, deciziile sunt tot ma lişor di luare, într-ună lume globalizată în care România înseamnă, tut ma multu, acasă.
Autor: Marius Tiţa
Armânipsire: Toma Enache