Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Român’il’i di nafoara sinurilor di stat (09.10.2016)

Dispre România si spune că easte ună ţară învarligată di român’i. La Estu, dinclo di frontiera di stat, si aaflă Basarabia, ţi tora easte în spaţiul a Republicâlei Moldova, în mare parte, ama şi tru Ucraina. Românil’i bâneadză anamisa di Prut, actuala frontieră dintră România şi Republica Moldova, şi până la Nistru şi başi dinclo di aestu mare fluviu. Practic, românil’i moldoveani bâneadză şi în Transnistria, provincia estică a Republicâlei Moldova, supusă a unui separatismu violent, ninca di-tru 1991, când Republica Moldova işea di-tru Uniunea Sovietică. Sudulu a Basarabilei si aaflă tora în Ucraina. Altă turlie, aflăm populaţie românească până la Odessa, în Crimeea. Represiunea stalinistă îl’i duse pi românil’i basarabean’i şi bucovinean’i până tru steeple/câmpurile a republiţâlor sovietiţe di-tru Asia Chentrală. Di alethea, cu diaver, şi românil’i bucovinean’i avură mira, soartea, basaraben’ilor, nordul a Bucovinâlei hiinda luată tot pri-tru ultimatumulu stalinist di-tru 1940. La sud, românil’i bâneadză din Valea Timocului până tru sudulu a Dobrogile, şi dip puţân’i la Balcic, aclo iu Regina Maria a Româniilei anâlţă celebrul a l’ei castel.

, 09.10.2016, 22:28

Dispre România si spune că easte ună ţară învarligată di român’i. La Estu, dinclo di frontiera di stat, si aaflă Basarabia, ţi tora easte în spaţiul a Republicâlei Moldova, în mare parte, ama şi tru Ucraina. Românil’i bâneadză anamisa di Prut, actuala frontieră dintră România şi Republica Moldova, şi până la Nistru şi başi dinclo di aestu mare fluviu. Practic, românil’i moldoveani bâneadză şi în Transnistria, provincia estică a Republicâlei Moldova, supusă a unui separatismu violent, ninca di-tru 1991, când Republica Moldova işea di-tru Uniunea Sovietică. Sudulu a Basarabilei si aaflă tora în Ucraina. Altă turlie, aflăm populaţie românească până la Odessa, în Crimeea. Represiunea stalinistă îl’i duse pi românil’i basarabean’i şi bucovinean’i până tru steeple/câmpurile a republiţâlor sovietiţe di-tru Asia Chentrală. Di alethea, cu diaver, şi românil’i bucovinean’i avură mira, soartea, basaraben’ilor, nordul a Bucovinâlei hiinda luată tot pri-tru ultimatumulu stalinist di-tru 1940. La sud, românil’i bâneadză din Valea Timocului până tru sudulu a Dobrogile, şi dip puţân’i la Balcic, aclo iu Regina Maria a Româniilei anâlţă celebrul a l’ei castel.



Tru nord, în Ucraina, avem român’i la el’i acasă, tru câsâbălu Cernăuţi, esenţial trâ spiritualitatea românească, tru hoarile di-tru nordul bucovinean, în Maramureşulu istoric, până la frontiera cu Ungaria. De-a lungul a frontierâlei cu Ungaria, dipunânda spri sud, si aaflă ună populaţie românească locală tut cama redusă. Câsâbălu Ghiula aeste ţel ma importantul di aţeale cu populaţie românească din Ungaria. Agiungânda tru Sârbie, aflăm numiroase şi muşate localităţ a român’ilor, tru Voivodina, ama şi în Valea Timocului. Sigura, românil’i di piste sinurile a ţarâlei nu sunt, niţe metaforic şi niţe concret, maşi aţel’i care bâneadză la el’i acasă, în afoara graniţilor ofiţiale. Românil’i si aaflă în întreaga lume, după cum îl’i duse istoria lumilei sau propria lor bană. Vestul european are ună emigraţie românească di piste ună sută di an’i. Di piste un secol, românil’i trec ocheanulu, tru America, iu exiistă comunităţ istoriţe, vecl’i, tru Statile Unite şi în Canada. Tru Europa di Vestu şi America, ama şi tru Australia, românil’i si dusira tra să scapă di comunism şi di Ceauşescu, ama şi după cădearea a luştui reghim, în Decembrie 1989. Tora, discuţia di românil’i aflaţ piste graniţe easte mult ma complexă, după cum complexe sunt situaţiile personale, care fac să nâ adunăm cu compatrioţâl’i în Europa di Vest, în Balcani, tru spaţiul fostu sovietic, în America, tru ţările latino-americane, în Australia, în China şi Japonia, ama şi Thailanda şi Indonezia, tru ţările arabe, în Africa di Sud şi de Nord, practic, iuţido în lume.



Easte un fenomen normal, practic iţe popul liber poate să si mişca tora în funcţie di interesile proprii şi di mecanismile economiţe sau soţiale după care funcţioneadză. Aşi, pi nângă românil’i aflaţ tru xinătate la el’i acasă, în varliga a graniţilor, sunt aţel’i fudziţ di multu chiro sau născuţ deja pi plaiuri xeame di părinţâ născuţ în România. Tru chirolu di ma nâpoi, activităţâle economiţe, ama şi studiile di prestigiu fac să aflam, cu pirifan’e, nume româneşti în situaţii di aţeale ma onorabile, ca oamini di ştiinţă şi di cultură, funcţionari internaţionali, studenţâ şi doctorandzâ, politician’i şi lideri di opinie din ţările tru care bâneadză. La piste un cirec di secol di la eliberarea din Decembrie 1989, românil’i si raporteadză la ţara lor şi creaşte semnficativ vrearea trâ implicare tru bana românească. Di la simpla participare la vot la multu vruta xanavin’ire în ţară, deciziile sunt tot ma lişor di luare, într-ună lume globalizată în care România înseamnă, tut ma multu, acasă.



Autor: Marius Tiţa


Armânipsire: Toma Enache

Foto: Marius Tița/RRI
Focus Sunday, 10 November 2024

Mururli a Berlinlui

Aoa şi 35 di añi, tru noaptea di 9 cătă 10 di brumaru, tru 1989, Murlu a Berlinlui numata eara ună lăhtărseari și nitriţeari a sinurlui cari...

Mururli a Berlinlui
foto: Radio Chișinău
Focus Monday, 28 October 2024

Tsi aleadzi Republica Moldova

Ca daima, istoria tuti li exighiseaşti. Locărli anamisa di Prutu și Nistru, ţi u yilipsescu, tru linii cabaia mări, actuala Republică Moldova,...

Tsi aleadzi Republica Moldova
Foto: Mohammed Ibrahim / unsplash.com
Focus Sunday, 13 October 2024

Un an

S-umplu un an di cându aproapea ună sută di oamiñi, israelieañi, suntu țănuț ostatiţ tru Gaza, tru zona palestiniană autonomă. Fură 250,...

Un an
Budapesta, agudită di apa mari di pi Dunaru cari va s’agiungă tru România stămâna yinitoari / Foto: Agerpres
Focus Wednesday, 25 September 2024

Apă și focu

După ună veară di focu, cu recorduri di căldură surpati unu dupu alantu, Europa s’ampuliseaşti cu mări nicări. Căldura cabaia mari adusi...

Apă și focu
Focus Monday, 16 September 2024

Arifugarea

Expoziția ari maş trei picturi. Atea ţi easti tu mesi ari cama di 12 meatri lundzimi și easti analtă di 3 meatri ş-cama. Tu capu, tru unghilu...

Arifugarea
Focus Wednesday, 11 September 2024

Polimlu, atumţea și adză

Topili cad pisti casi, di vatămă oamiñi, tiniri și auşi, cilimeañi și părințălli a lor. Oamiñilli alagă, s’ascundu, s’ascapă cu...

Polimlu, atumţea și adză
Focus Monday, 12 August 2024

Olimpiada

Acă pari s’hibă ună antribari di cilimeanu, neise, tutu ţi s’faţi cu olimpiada cându s’bitisescu antriţerli sportivi olimpiţi? Multu...

Olimpiada
Focus Sunday, 04 August 2024

Nu ari nădie tră irine

Nu mata băneadză oamiñi cari s-aibă vidzută iriñea tu Orientulu di Aproapea. Și antribarea desi fu vără oară iriñe tru aestă reghiuni...

Nu ari nădie tră irine

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company