Superolimpitl’ii (11.09.2016)
Sportul nsimneadză una nastriteari niacumtinata a axizerlor isisi, una alumtă cu tini isisi tra sa scot ncapu dezidiratlu olimpic, ma ayon’ea, ma ndzeana, ma vartos”. Oamin’l’i s-antreneadză şi s-ndreg cu vartuseami să-şi nastreaga limitili, s-li surpă recordurli. Tra nascanta oamin’i gaeretea aplo a existenţal’ei easti una performanţă. Dupu nascanti accidenti, nascanti langori ica aplo dit fatiri, oamin’il’i arămân cu una langoari dimi sicat, cu ixichea a unal’ei parti a trplui ica a unal’ei axizeari. Va s-minduim să-l’i bagam aeşta tru categoria a spectatorlor comodz, a atilor ti va s-l’ia parti la antriterli sportive masi di dinintea a televizorlui.
Marius Tiţa, 10.09.2016, 19:26
Easti una greauă subestimari a putearil’ei di haractiru a oamin’ilor, a atiloru cari s-alumta niacumtinat cu un ahtari handicap, şi cari nu masi ca nu s-danasescu la rolu di spectator ca s-aruca tru antriterli mplini di un mari curayiu. Mulţ dit sportivl’ii cari au un cicioru sicat loara parti la agiocurli olimpitie şi amintara, tru una antriteari tin;isita, multi medalii. Tru 1904, gimnastul american George Eyser, cari ş-avea kiruta un cicioru tru un accidentu di tren, amintă nu ma puţan di 6 medalii la Jocurle Olimpice di Saint Louis. Fu prima participare dit un şngir lungu şi emoţionantu di ahtari exemple. Ari, ama, antriteri sportive tamam di nivel analtu, a atilor cari fac performanţă aca trag di un handicap cari va-l’i faca vahi incompatibili cu idheea di sportu.
Tru 1948, Ludwig Guttmann, un yeatru britanic, amintat tru Germania di iu s-arifuga tru kirolu a dictatural’ei hitlerista, organiza una antriteari tra veteran’il’i di polim dit Regatlu Unit, disvartiti tru idyiul kiro cu Olimpiada di Londra, dit atel an. Dupu 4 ani, antritearea a veteranilor tru scamnuri pi arahoati s-tanu diznau, tut Londra, ama agiumsira internaţionale prit participarea a veteranilor olandezi. Deja, tru 1960, Roma, s-aavea dizvartita antriteri sportive tra atel’i ti eara tru tru scamnuri pi arahoati, fără condiţia tra s-hiba veteran di polim. Fu nkisita iniţiativa cari s-duti ma largu şi tru kirolu di aza, cu multă vizibilitati şi anvergură pan di mardzina.
Tru 1976, Canada organizeadză, Toronto, agiocuri olimpice tra tuti categoriile di persoane cu handicap, nu masi tra atel’i tru scamnu cu arahoati, şi lanseadză şi practica ti organizarea a lor tru scurtu kiro după Jocurile Olimpice. Dit 1988, di la Seul, agiocurli paraolimpiti s-dizvartescu tamama tru spaţiile iu s-tanura Jocurile Olimpice, la scurt chiro după aesti s-avea bitisita. Dit 1992, şi Jocurile paraolimpiti di iarnă s-ţan şi eale pi pistele iu tamam s-antricura olimpitl’i. Tru kirolu di tora, tuti aesti principii suntu bagati tru practico, a deapoa dip mari dgheafurei anamisa di antriterli olimpice şi ateali paralimpiti numata ari. Vahi masi tru rezultate, nascanta sportivi paralimpici ma analta tut ma ndzeana hlambura a vasiliil’ei a lor andicra di atel’i cari nu s-ampulisescu cu niti un handicap cari să-îl’i nkeadica vara turlie s-adara performanţe sportive.
Pan tru soni, antriterli sportive a atleţlor cu handicap nu s-danasescu la analtul nivel olimpic, ca s-tanu turnee şi campionate pe len turlii di niveluri geografice, gradi di handicap ica sporturi di arada. Regulile adrati pi hiotea a kirolui fura tin’isiti şi tru aestu an, Rio, iu, ti scurtu kiro di la bitisearea a agiocurilor olimpice, ahurhira antriterli paralimpiti. Tru aestu an, aesti agiocuri sportive s-harescu di nai cama marea atenţie. Şi dilegaţia română, cu 12 di participanţa, easti ma tru numir ca varnaoară. Hambura fu purtata di campionlu olimpic la ciclismu Eduard Novak, iara judoka Alexandru Bologa, cari nu veadi ici, aminta medalia di brundzu.
Autor: Marius Tiţa
Armanipsearea: Tascu Lala
