Ună limbă, dauă popole, ma multe state (05.09.2016)
Tru marţu 2013, Parlamentul a Românilei adopta leadzea care arhiusea aşi: Si instituie dzuua di 31 agustu ca DZuua Limbâlei Română. Va nâ bâgăm, disigura, întribarea cum fu aleaptă dzuua di 31 agustu tra sâ amintă aţistă semnificaţie excepţională. Ici ca tihisire, 31 agustu easte şi în Republica Moldova sărbătoarea limbâlei română. Mai multu, parlamentaril’i români au aleaptă special sărbătoarea di-tru statulu viţin, Republica Moldova, tra să hibă sărbătoare şi în România. aşi, 31 agustu agiumse ună adevărată, dialethea sărbătoare a limbâlei română şi a românilor, a tutulor a ţilor ţi zburăscu limba română, iuţido să hibă el’i în lumea aestă. Semnificaţia dzuuâlei di 31 agustu în Republica Moldova easte clară şi aparţâne a istorilei recentă. Tru agustu 1989, când, la Moscova, ama şi la Bucureşti, comuniştil’i eara ninca la puteare, în Republica Sovietică Socialistă Moldova, atumţea unâ di aţeale 15 republiţ a colosului sovietic, populaţia majoritară îşi câfta ndreptul la limbă şi identitate naţională. În forma lui, care si ţâne şi ază, statulu moldovean fu creat în 1940. Atumţea, teritoriul anamisa di Prut şi Nistru a Regatului a li Românie fu loat di Stalin şi Armata Roşie pri-tru un ultimatum. La bitisita a mesului cirişar 1940, Moscova caftă a Bucureştiului să îl’i cedeadză provincia istorică Basarabia, ama şi giumitatea nordică a unei altă provincie, Bucovina.
Marius Tiţa, 05.09.2016, 21:28
Termenil’i a ultimatumului sovietic eara extrem di serţâ, di duri, şi dzâlile următoare fură de-a ndreptul dramatiţe trâ întreaga hiinţă românească. Stalin şi putearea sovietică la di la Moscova u l’iertară vârnâoară decizia di-tru 1918 a românilor din Basarabia tra să si unească cu România, şi spun clar tru aţist ultimatum care are anexată şi ună hartă cu teritoriul câftat imperativ di sovietiţ. Singură dinintea a forţâlei stalinistă, România veade zore tra să cedeadză Basarabia şi Bucovina di Nordu. În ultimili ani a putearilei sovietică, reformile a lu Gorbaciov au permisă a mileţâlor încl’ise în URSS să îşi caftă ndreptul la identitate naţională sau tamam independenţă. Printră aţistea si afla şi românil’i basarabeani, aţel’i care avea suferită ma mult din partea Moscovâlei di aform’ia că, dinclo di Prut, eara ună ţară, România, iu oaminili eara di tut aţeauăşi etnie şi zbura aţeauăşi limbă ca şi aţeli din republica sovietică numită Moldova. În Moldova sovietică, limba di stat eara rusa, iar alfabetulu chirilic fu impus a limbâlei română majoritar zburâtă aclo. Tru 1989, românili din Moldova sovietică îşi caftă cu puteare ndreptul la identitate naţională, la limba română şi la alfabet latin.
Toate aestea agiumsiră reforme tru statulu di anaparte di Prut, victorii a lumtâlei di redişteptare naţională a român’ilor din Moldova sovietică. Limba română şi grafia latină fură cerinţile principale a unei thiri, multu mare adunare populară intrată în istorie drept Marea Adunare Naţională di-tru 27 agustu 1989, la care si estimează că au participată 750 di m’il’e di oamini, ca vâră şesime di populaţia republicâlei. La presiunea populară, Legislativulu di la Chişinău a li Moldovă ninca sovietică decidea, la 31 agustu 1989, că limba română easte limba ofiţială a Republicâlei Moldova. Tru 1990, când Uniunea Sovietică ninca exista, românili moldoveani di la Chişinău u declarară dzuua di 31 agustu sărbătoarea naţională “Limba noastră ţea română”. Tru cireculu di secol ţi curăă di la proclamarea independenţâlei a Republicâlei Moldova, fură multe tentative di negare averurile spuse cu multu curaj tru chirolu a anilor mirifiţ di alumtă trâ ndrepturi naţionale pi pământurile româneşti loate di sovietiţ tru 1940. Trâ tuţ românili, ama, cum ţi s-hibă suntu şi va să hibă el’i numiţ di mările sau mai m’iţâle puteri, 31 agustu arămâne dzuua când limba română şi toate semnficiaţiile identitare pi care li reprezintă si-au impusă ca aver dinintea întreagâlei lume.
Autor: Marius Tiţa
Armânipsire: Hristu Steriu
