Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Crimile di pi Coasta di Azur

Ună fitiţă româncă di-tru Nisa apucă să răspundă la telefon, în noaptea di gioi spri vineri. Easte bunica, maia din România, gâilipsită di aţeale ţi si feaţira la Nisa. Copila, fitica nu ştea ici ţiva, ama cum aflâ ţi si feaţe dzâţe cu candoarea vârstâl’ei: Deci, din cauza aesta si avdu artificii, ama nu videm artificii. Aesta eara starea di spirit a Franţâl’ei şi a priiatin’ilor, sioţlor a l’ei tru dzuua di 14 iulie, tru iţe dzuuă di 14 iulie: sărbătoare şi artificii. Aesta făţea şi aţel’i reuniţâl’i, în mod tradiţional pi celebra Promenade des Anglais, sărbătorea dzuua ţarâl’ei a lor şi si hărăsea, si bucurau di foculu di artificii. Primăveril’e, aclo si faţe Carnavalul di la Nisa, cu ma multe dzâle di cheremonii hârioase şi multe focuri di artificii. Promenada Nisâl’ei easte di secole un loc a bucuriil’ei, celebraril’ei şi a focurilor di aprucheat cu bucurie, cu harauă di aţel’i mări, ama şi ma multu di aţel’i m’iţâl’i, copiii di pritutţido în lume. Maşi ună minte lândzid di malefică poate să minduiască că ună ahtare bucuril’e poate să hibă câlcată cu un camion thiriu, lăsat să ajungă tru mesea a sărbătoaril’ei di aform’ia că pretextă şi dzâse că transportă îngl’iţată. Şi, cu tute aestea, aţistă idee şi trâ puvrie ipoteză agiumse realitate tru aţist 14 alonar: un camion di dzăţ di tone easte condus cu viteză m’iolgica di oamin’il’i adunaţ pi legendara Promenade des Anglais di Nisa.

, 15.07.2016, 22:54



Oamin’il’i fură chisaţ fără aleadzire, indiferent di vârstă şi relighie, tru aţea ţi statistica apreciadză să hibă ţel ma sândzirosulu atac faptu di ună singură persoană. Sigura, lă arămâne anchetatorilor sarţina să confirmă aţiste clasamente care, cumţis-hibă, arămân dinâpoia a simbolisticâl’ei ti puvrie a liştei nale crimă colectivă denumită terorism. Coasta di Azur şi capitala l’ei, Nisa, arămasiră în istoria a omeniril’ei ca un loc exotic, iu englezil’i au inventată turismul şi milioane di oamin’i tricură sticuri di bană memorabile. Nisa, Monaco şi alte locuri a li Coasta di Azur sunt sinonime cu celebritatea, faima, muşuteaţa, romantismul, pasiunea, ziafeţâle striluţitoare. Scriitoril’i au vinită aoae ditotâna şi au scris şi romane poliţiste, cu crime livreşti. Coasta di Azur, să nu agărşim, easte dinclo di Mediterană di Maghrebulu nord-african, iar istoria are creată ligături multe şi puterniţe întră ţeale dauă maluri, ţel arab-african şi aţel francez-european.



Mulţâ locuitori a lumil’ei mediteraneană şi-au aflată pi Coasta di Azur ascăparea şi ună bană ma bună, hiinda ghine şi cu căldură aprucheaţ tru aţistă lume mplină di lum’ină. Coasta di Azur easte ună lume a bucuriil’ei şi achicâsearil’ei dimpline anamisa di oamin’i, un ultim colţu di paradis din Europa. Di aţea aform’ie, oribilul atac di-tru 14 alonar l’ia multiple şi duriroase semnficaţii, ivite di-tru mintea lândzită ţi li mindui şi realiză toate aestea, ama şi din tot ţi are însimnată Nisa trâ oamin’i şi civlizaţie. În starea di spirit sau şi aţea ofiţială din Franţa, niţiun om nu are şidzută pi dauă sâ si minduiască, di protulu stic şi batire di ocl’i, că easte zborulu di un atac terorist di sorginte islamică, faptu într-un mod inedit di care maşi demenţa Daech poate să hibă capabilă. Di un an şi giumitate, Franţa înreghistreadză premiere duriroase. Prota easte măchelipsită ună întreagă redacţie, apoia Parisul easte însândzirat di schene di polim, iar tora un camion easte arucat cu viteză piste ună mulţime di oamin’i fără niţiună şansă di apărare. Fură depăşite toate limitile şi, barim în Franţa, poate să si facă iţe s-hibă. Mai multu şi di aform’ia că fură chirute toate bătăliile di-tru polimulu pi care Statulu Islamic li are declarată a statului francez pri-tru masacrul Charlie Hebdo, ninte cu un an, 6 meşi şi 7 dzâle di însânata dzuuă a Franţâl’ei di la Nisa.


Autor: Marius Tiţa


Armânipsi: Hrstu Steriu

foto: Radio Chișinău
Focus Monday, 28 October 2024

Tsi aleadzi Republica Moldova

Ca daima, istoria tuti li exighiseaşti. Locărli anamisa di Prutu și Nistru, ţi u yilipsescu, tru linii cabaia mări, actuala Republică Moldova,...

Tsi aleadzi Republica Moldova
Foto: Mohammed Ibrahim / unsplash.com
Focus Sunday, 13 October 2024

Un an

S-umplu un an di cându aproapea ună sută di oamiñi, israelieañi, suntu țănuț ostatiţ tru Gaza, tru zona palestiniană autonomă. Fură 250,...

Un an
Budapesta, agudită di apa mari di pi Dunaru cari va s’agiungă tru România stămâna yinitoari / Foto: Agerpres
Focus Wednesday, 25 September 2024

Apă și focu

După ună veară di focu, cu recorduri di căldură surpati unu dupu alantu, Europa s’ampuliseaşti cu mări nicări. Căldura cabaia mari adusi...

Apă și focu
Arifugarea, lucrarea adrată di Eugen Raportoru
Focus Monday, 16 September 2024

Arifugarea

Expoziția ari maş trei picturi. Atea ţi easti tu mesi ari cama di 12 meatri lundzimi și easti analtă di 3 meatri ş-cama. Tu capu, tru unghilu...

Arifugarea
Focus Wednesday, 11 September 2024

Polimlu, atumţea și adză

Topili cad pisti casi, di vatămă oamiñi, tiniri și auşi, cilimeañi și părințălli a lor. Oamiñilli alagă, s’ascundu, s’ascapă cu...

Polimlu, atumţea și adză
Focus Monday, 12 August 2024

Olimpiada

Acă pari s’hibă ună antribari di cilimeanu, neise, tutu ţi s’faţi cu olimpiada cându s’bitisescu antriţerli sportivi olimpiţi? Multu...

Olimpiada
Focus Sunday, 04 August 2024

Nu ari nădie tră irine

Nu mata băneadză oamiñi cari s-aibă vidzută iriñea tu Orientulu di Aproapea. Și antribarea desi fu vără oară iriñe tru aestă reghiuni...

Nu ari nădie tră irine
Focus Tuesday, 23 July 2024

NATO 75

Alăncitu tru 1949, căndu duñeaua ş-yinea tru ori după un lăhtărosu Polimu Mondial, NATO nu para avu parti di yiurtuseri hărăcoapi. Prota...

NATO 75

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company