Coruptia lângoarea a tranzitiilor
Republica Moldova bâneadză tru unâ zonă cu zbor pi ndriptae dzâs traumatizată a Europâl’ei. Locurile ţeale ma di-ru Est iu bânedzâ român’i si află aclo iu Europa si adună cu Asia. Altâ turlie întreaga Românie, Basarabia, după numa l’ei istorică, si află permanentu tru calea mărilor imperii, tru drumul di la Est spri Vestul a li Europă, di la Nord spri Bizanţu şi, ma departe, spri Asia. Are existată dipriună tendinţa ca imperiile di-tru ultimil’i unâ m’il’e di an’i să supună statile a român’ilor, într-ună formă sau alta. Tru 1812, cându Imperiul a ţarilor agiumse la mardzina li Moldovă si feaţe prima arupire a li Basarabie di-tru statulu moldovinescu. Fu un gioc extrem di ciudios întră dauă imperii ţi si aduna, şi ninca şi si alumta, pi teritoriulu a li Moldovă sau a viţin’ilor valahi. Atumţea si considera că teritoriulu a Basarabil’ei nu easte loat di la Moldova că treaţe di la Imperiul Otoman la ţel ţaristu, tru ciniculu gioc cu bucăţele, cumâtice, di hartă a mărilor puteri. După ma ghine di un secol, la bitisita primului polim mondial, Basarabia diznou agiundze românească, oara aestă într-ună Românie mare. Piste alte dauă dechenii easte diz nou loată di marile viţin di la Est, şi l’ia unâ altă formă tora, ţea di Uniune a sovietilor a comuniştilor. După ninca ună giumitate di tut aţel secol XX, la destrămarea imperiului sovietic, Republica Moldova agiundze independentă şi liberă să îşi construiască un v’initor democratic. Ama cireculu di secol di independenţă a Republicâl’ei Moldova easte diparte di s-hibă unâ perioadă di malămă, di înflurire a banâl’ei şi a li societate. Proclamarea independenţâl’ei di majoritatea românofonă nu fu pi chefea a geostrategiil’ei a viţinului di la Est. Moscova nu are renunţată niţiunâoarâ la principiul a viţiinatâl’ei di aproapea, promovat tru ultimil’i an’i a chirolui sovietic ahtare turlie că dipriună are lughursită ca hiinda legitim interesulu mare pi care lu spune asupra a colegilor di ma ninte di-tru Uniunea Sovietică. Lucrurile au evoluată, sigura, tru ultimulu cirec di secol, ma multu după destrămarea oficială a URSS. Ţi cara că apărn’iră deadun s-imnă calea, grupulu a republiţâlor baltiţe agiumse multu ma diparte, tru NATO şi în Uniunea Europeană, chiro tru care a Republicâl’ei Moldova l’i si rezervă ună poziţie di relativa neutralitate. România fu, de-a lungul a chirolui, un agiutor constant în orientarea pro-occidentală ama niţe Bucureştiul nu si are hârâsită di ună susţânire exuberantă tru calea a lui europeană. În plus, daule state româneşti au cunoscută unâ tranziţie post-comunistă extrem di mintită, traumatizantă de-a ndreptul.
Marius Tiţa, 19.10.2015, 18:51
Republica Moldova bâneadză tru unâ zonă cu zbor pi ndriptae dzâs traumatizată a Europâl’ei. Locurile ţeale ma di-ru Est iu bânedzâ român’i si află aclo iu Europa si adună cu Asia. Altâ turlie întreaga Românie, Basarabia, după numa l’ei istorică, si află permanentu tru calea mărilor imperii, tru drumul di la Est spri Vestul a li Europă, di la Nord spri Bizanţu şi, ma departe, spri Asia. Are existată dipriună tendinţa ca imperiile di-tru ultimil’i unâ m’il’e di an’i să supună statile a român’ilor, într-ună formă sau alta. Tru 1812, cându Imperiul a ţarilor agiumse la mardzina li Moldovă si feaţe prima arupire a li Basarabie di-tru statulu moldovinescu. Fu un gioc extrem di ciudios întră dauă imperii ţi si aduna, şi ninca şi si alumta, pi teritoriulu a li Moldovă sau a viţin’ilor valahi. Atumţea si considera că teritoriulu a Basarabil’ei nu easte loat di la Moldova că treaţe di la Imperiul Otoman la ţel ţaristu, tru ciniculu gioc cu bucăţele, cumâtice, di hartă a mărilor puteri. După ma ghine di un secol, la bitisita primului polim mondial, Basarabia diznou agiundze românească, oara aestă într-ună Românie mare. Piste alte dauă dechenii easte diz nou loată di marile viţin di la Est, şi l’ia unâ altă formă tora, ţea di Uniune a sovietilor a comuniştilor. După ninca ună giumitate di tut aţel secol XX, la destrămarea imperiului sovietic, Republica Moldova agiundze independentă şi liberă să îşi construiască un v’initor democratic. Ama cireculu di secol di independenţă a Republicâl’ei Moldova easte diparte di s-hibă unâ perioadă di malămă, di înflurire a banâl’ei şi a li societate. Proclamarea independenţâl’ei di majoritatea românofonă nu fu pi chefea a geostrategiil’ei a viţinului di la Est. Moscova nu are renunţată niţiunâoarâ la principiul a viţiinatâl’ei di aproapea, promovat tru ultimil’i an’i a chirolui sovietic ahtare turlie că dipriună are lughursită ca hiinda legitim interesulu mare pi care lu spune asupra a colegilor di ma ninte di-tru Uniunea Sovietică. Lucrurile au evoluată, sigura, tru ultimulu cirec di secol, ma multu după destrămarea oficială a URSS. Ţi cara că apărn’iră deadun s-imnă calea, grupulu a republiţâlor baltiţe agiumse multu ma diparte, tru NATO şi în Uniunea Europeană, chiro tru care a Republicâl’ei Moldova l’i si rezervă ună poziţie di relativa neutralitate. România fu, de-a lungul a chirolui, un agiutor constant în orientarea pro-occidentală ama niţe Bucureştiul nu si are hârâsită di ună susţânire exuberantă tru calea a lui europeană. În plus, daule state româneşti au cunoscută unâ tranziţie post-comunistă extrem di mintită, traumatizantă de-a ndreptul.
Demarajulu economic si feaţe cu griutate iara tut ţi fu nou şi greu trâ anticipat în fenomenulu a tranziţil’ei di la comunismulu unipartit la capitalismulu democratic nu li ansări România sau Republica Moldova. Greu trâ dare giuvape, ama fără putearea di ciudusire, la Chişinău avu succes un puternic curentu criptocomunist pro-rus. Aflăm tru aestu ingrendient ună puternică minoritate rusă, nostalghia după un chiro minduit că s-fu cama cu prucuchie ama şi cu isihie ma multă, lu aflăm şi pi homo sovieticus, care aarâmase tru bană şi suprav’iuţuitor la mardzina a Imperiului, şi, independentu di aestea ică tru strânsă ligătură, ună opţiune comunist-bolşevică, înfluritoare tru chiro di criză continuă şi elipse di alternative. Di-tru chirolu nou v’ine ună teribilă orixe di îmbugăţire, pri-tru combinaţia di corupţie gheneralizată şi posibilităţ date di democraţie şi di economia di pâzare. Aşi si agiumse, în Ripublica Moldova la dispariţia a unui miliardu di euro di-tru bănchi, la arestarea a ţilui di ma ninte premier, Vlad Filat, cu orientare pro-occidentală şi la declanşarea a ţea ţi poate să hibă ună contribuţie specială a Chişinăului la practica geopolitică a chirolui a noastru, ună demonstraţie di tip Maidan turnată anapuda, adică anti-occidentală. (Marius Tiţa)
Pi armaneaste: Hristu Steriu