Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Naua integrare europeană

La scurtu kiro după surparea a comunismului, pi ningă tranziţia di la regimlu dictatorial român’il’i u aflara integrarea europeană. Eara un nau scupo ti u ascumbusea tuta societatea. După ti agiumsi membră a Uniunil’ei Europene, România agiumsi pi isapea că, pan tru soni, avea lucrata tra aderarea la organizaţia comunitară chiro tru cari integrarea s-dutea ma largu, cu nica multi examene ti dari. La un di eale, atel di aderare la spaţiul Schengen nica lucreadză, deadun cu Vargaria. Europa fără sinuri easti un deziderat elementar ali construcţie europeana ti atea tanearea nafoara a alustui spaţiu a 2 state membre cu tuti ndrepturli, aproapea un deceniu după aderare, agiundzi greu tra s-hiba exighisitu. România feati gaeret cabaia tra s-tin’iseasca condiţiile di aderare la aestu spaţiu ama eale s-alaxira totna. Armasira, ama, hargi si gaeret adrati di români cu scupolu tra s-tin’iseasca condiţiile şi tra s-hiba aprukeat tru spaţiul Schengen.

Naua integrare europeană
Naua integrare europeană

, 11.09.2015, 18:30

La scurtu kiro după surparea a comunismului, pi ningă tranziţia di la regimlu dictatorial român’il’i u aflara integrarea europeană. Eara un nau scupo ti u ascumbusea tuta societatea. După ti agiumsi membră a Uniunil’ei Europene, România agiumsi pi isapea că, pan tru soni, avea lucrata tra aderarea la organizaţia comunitară chiro tru cari integrarea s-dutea ma largu, cu nica multi examene ti dari. La un di eale, atel di aderare la spaţiul Schengen nica lucreadză, deadun cu Vargaria. Europa fără sinuri easti un deziderat elementar ali construcţie europeana ti atea tanearea nafoara a alustui spaţiu a 2 state membre cu tuti ndrepturli, aproapea un deceniu după aderare, agiundzi greu tra s-hiba exighisitu. România feati gaeret cabaia tra s-tin’iseasca condiţiile di aderare la aestu spaţiu ama eale s-alaxira totna. Armasira, ama, hargi si gaeret adrati di români cu scupolu tra s-tin’iseasca condiţiile şi tra s-hiba aprukeat tru spaţiul Schengen.



Aestă idhee filotimă şi hairlatică agiumsi, nai ma puţan tra români, un club ahoryea nauntrul ali organizaţie dit cari fac parte di aproapea dzati ani. Tru una turlie pervertit, spaţiul Schengen diznau iasi tru videala tru menga publică tru prezentul ti ari tru amprotusa criza a arifugaţlor dit Orientul di Mesi cari vinira pi continentul european. Cara Uniunea Europeană sa spunea ca una titati inexpugnabilă, cu criterii serti tra intrari pisti sinuri, s-hiba eali Schengen ica nu, isapea scoati tru videala alaxeri şi evoluţii nicunuscute şi niaşteptate. Tru an’il’i 90, cându România ş-ndridzea aderarea la Uniunea Europeană, acceslu a cetăţenilor a l’ei tru spaţiul comunitar eara multu di multu reglementat şi restricţionat, acă România avea statutlu di vasilie asociată, atea dit soni jgl’ioata nintea ali aderari. Nica şi după aderari armasi un semnu di ntribare, atel mutrindalui spaţiul Schengen, cari ştirbeaşte harauua a românilor ti turnarea diznau tru Europa, după 45 di ani di comunism dit cari işira prit curbani di sândzu. Tamam dupu 30 di ani di la adoptarea a Acordului di la Schengen, printipiile a aistui suntu analizate dit ma multe perspective, nascanta tra s-akicaseasca cate nu lucreadza tru aestu kiro, alţal’ii tra s-la cafta pricunuştearea ufitială a deceslui. Impresionanta legislaţie europeană pari s-nu aibă elementele ti suntu ananghi ti una cearei hairlatica la aestă criză cari s-dizvarteasti cu preayalea. Tutunaoara, acţiunea uminitară s-dizvarteasti haotic, sum cate easti ananghisita, kiro tru cari apofasili politite, esenţiale, ica suntu amânate ica suntu di complezenţă.



European’il’i suntu cabaia ampartat tru ti mutreasti oamin’il’i ti agiumsira tru Europa, tru condiţii dramatite. Nascanta ved curbanea si tran’ipsearea pi faţa a aistor oamin’i, alţa masi cartali arcate di atel’i ti dormu şi urdina pri padi, nascanta akicasescu demenţa a polimlui anamisa di vasiliili dit cari fudzira, alţa occidentali ş-aduc aminti că la si taxi kirearea, tru numili a pistil’ei di cari tanu. Guvernul” ali Uniuni Europeana, Comisia Europeană pi numili a l’ei ufitial, ari un portofoliu tra agiutor uminitar şi kivernisearea a crizilor şi un altu tra migraţie, afaceri interne şi cetăţenie, ama, practic, tute ateali 28 di poziţii di aestu nivel suntu mintiti tru moeabetea ti criza a arifugaţlor. Tamam numasearea a respectivilor portofolii spuni că avu una cilastaseari tra aesti aspecte şi maxus una cunuşteari timpurie a situaţiilor ti yinu pi napandica tru aesti dzali. Evoluţiile dit kirolu di ma ninti dit spaţiul european va li marcheadza tuti zonele dit activitatea comunitara, ateali pruvidzute tru portofoliile a Comisiil’ei ica ti suntu masi pi nivel di cilastaseari cetăţenească. Aca evocată tru ahurhita, integrarea fu alasata nanaparti, sum zorea a evenimentelor. Nu easti zborlu cadealihea di integrarea tru ritmolu comunitar a vasiliilor ti aderă la Uniune, cum fu cazlu ali Românie, ca masi di integrarea individuală a persoanal’ei, a atilor viniţ directu tru nolgica a proiectului european, alăsândalui impresia că aestă integrare nu mata easti un deziderat şi niti barimu la modă.



Angrapsearea: Marius Tiţa


Armanipsearea: Tascu Lala

Foto: Marius Tița/RRI
Focus Sunday, 10 November 2024

Mururli a Berlinlui

Aoa şi 35 di añi, tru noaptea di 9 cătă 10 di brumaru, tru 1989, Murlu a Berlinlui numata eara ună lăhtărseari și nitriţeari a sinurlui cari...

Mururli a Berlinlui
foto: Radio Chișinău
Focus Monday, 28 October 2024

Tsi aleadzi Republica Moldova

Ca daima, istoria tuti li exighiseaşti. Locărli anamisa di Prutu și Nistru, ţi u yilipsescu, tru linii cabaia mări, actuala Republică Moldova,...

Tsi aleadzi Republica Moldova
Foto: Mohammed Ibrahim / unsplash.com
Focus Sunday, 13 October 2024

Un an

S-umplu un an di cându aproapea ună sută di oamiñi, israelieañi, suntu țănuț ostatiţ tru Gaza, tru zona palestiniană autonomă. Fură 250,...

Un an
Budapesta, agudită di apa mari di pi Dunaru cari va s’agiungă tru România stămâna yinitoari / Foto: Agerpres
Focus Wednesday, 25 September 2024

Apă și focu

După ună veară di focu, cu recorduri di căldură surpati unu dupu alantu, Europa s’ampuliseaşti cu mări nicări. Căldura cabaia mari adusi...

Apă și focu
Focus Monday, 16 September 2024

Arifugarea

Expoziția ari maş trei picturi. Atea ţi easti tu mesi ari cama di 12 meatri lundzimi și easti analtă di 3 meatri ş-cama. Tu capu, tru unghilu...

Arifugarea
Focus Wednesday, 11 September 2024

Polimlu, atumţea și adză

Topili cad pisti casi, di vatămă oamiñi, tiniri și auşi, cilimeañi și părințălli a lor. Oamiñilli alagă, s’ascundu, s’ascapă cu...

Polimlu, atumţea și adză
Focus Monday, 12 August 2024

Olimpiada

Acă pari s’hibă ună antribari di cilimeanu, neise, tutu ţi s’faţi cu olimpiada cându s’bitisescu antriţerli sportivi olimpiţi? Multu...

Olimpiada
Focus Sunday, 04 August 2024

Nu ari nădie tră irine

Nu mata băneadză oamiñi cari s-aibă vidzută iriñea tu Orientulu di Aproapea. Și antribarea desi fu vără oară iriñe tru aestă reghiuni...

Nu ari nădie tră irine

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company