Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Un polim ţi nu s-bitiseaşti

src=/files/FotoPolimulu anamisa di nordul şi sudulu a peninsulâl’ei Coreea arhiusi tru 1950 şi nu si bitisi, până în prezentu. Lucârle si-au alâxitâ radical di atumţea, în întreaga lume, ama nu şi tru partea nordică şi comunistă a nisiil’ei. Cu tute aeste, reghimulu comunistu are evoluată şi el di-tru chirolu leninist-stalinistu di la bitisita a doilui polim mondial ama maşi cătră zone di teribilă patologhie a tiraniil’ei. Istoria a situaţil’ei din Coreea are şi ea tut aţeauaşi ilichie. Cându si bitisea doilu polim mondial şi si bâga timeal’ile a polimului ideologhic araţe, peninsula coreeană căzut la m’iolgica tru mese di sovietiţ şi american’i. Şi arămase împărţâtă, giumitate sum un reghim comunistu, iara partea di sud cu unâ suţietate capitalistă. Până tru 1950, aţeale douăle giumităţ îşi avea edificată identitatea ahtare turlie încât, tru aţel an, eara ndrepţâ tra sâ si confruntă. Atumţea, insurgenţâl’i comunişti ţi stăpânea, ţi eara stopan’i priste Nordu, tricură piste linia di demarcaţie stabilită pi paralela di 38 di grade, vrânda să ocupe şi sudulu a peninsulâl’ei. După ună serie di atacuri şi contraatacuri, pâltite cu multu mări cheardiri, nord-coreean’il’i, susţânuţ masiv di chinezi, şi coreean’il’i din sud, şi el’i, agiutaţ di ună coaliţie internaţională a ONU, bazată pi trupile americane, si turnară la linia iniţială di demarcaţie, simnânda un armistiţiu.

, 23.08.2015, 20:35

src=/files/FotoPolimulu anamisa di nordul şi sudulu a peninsulâl’ei Coreea arhiusi tru 1950 şi nu si bitisi, până în prezentu. Lucârle si-au alâxitâ radical di atumţea, în întreaga lume, ama nu şi tru partea nordică şi comunistă a nisiil’ei. Cu tute aeste, reghimulu comunistu are evoluată şi el di-tru chirolu leninist-stalinistu di la bitisita a doilui polim mondial ama maşi cătră zone di teribilă patologhie a tiraniil’ei. Istoria a situaţil’ei din Coreea are şi ea tut aţeauaşi ilichie. Cându si bitisea doilu polim mondial şi si bâga timeal’ile a polimului ideologhic araţe, peninsula coreeană căzut la m’iolgica tru mese di sovietiţ şi american’i. Şi arămase împărţâtă, giumitate sum un reghim comunistu, iara partea di sud cu unâ suţietate capitalistă. Până tru 1950, aţeale douăle giumităţ îşi avea edificată identitatea ahtare turlie încât, tru aţel an, eara ndrepţâ tra sâ si confruntă. Atumţea, insurgenţâl’i comunişti ţi stăpânea, ţi eara stopan’i priste Nordu, tricură piste linia di demarcaţie stabilită pi paralela di 38 di grade, vrânda să ocupe şi sudulu a peninsulâl’ei. După ună serie di atacuri şi contraatacuri, pâltite cu multu mări cheardiri, nord-coreean’il’i, susţânuţ masiv di chinezi, şi coreean’il’i din sud, şi el’i, agiutaţ di ună coaliţie internaţională a ONU, bazată pi trupile americane, si turnară la linia iniţială di demarcaţie, simnânda un armistiţiu.



Achicâsirea provizorie di-tru 1953 li curmă alumtile ama nu fu urmată di un tratat clar di pace. Tehnic, avem aoa ţel mai lungul armistiţiu di-tru istoria aliştei noţiune, şi el continuă şi astăndzâ. Maşi dauă lucruri pot să-l dânâsească, hibă simnarea unui tratat di pace, a cure niţe un om nu-l’i da vârâ şansă, hibă turnare nâpoi la starea di polim dişcl’is, di care mulţâ au frixe. Au aestâ firxe şi asparizmă di aform’ia că reghimulu nord-coreean, iniţial un reghim di tip comunistu, cu accente di tiranie asiatică, agiumse la forme criminale, ţi nu mata au ananghe di vârâ ideologhie. În ciudia a izolaril’ei extremă a soţietatil’ei nord-coreeană, reuşim să avem hâbări dispre starea reală a banâl’ei tru aţest mare lagăr, cu 24 di milioane di oamin’i încl’işi. Iar hâbările suntu dramatiţe, zburăscu di foamete extremă, di stare greauâ a banâl’ei, di restricţii multu greale, di reglementări stricte a comportamentului, di intromisiunea totală a statului comunistu tru bana a oamin’ilor.



Pi di altă parte, liderulu suprem a coreean’ilor, nipotulu a ţilui care deade bană a luştui reghim, al treilea pi tronula” a liştei republică, după tatăl şi papu-său, deci după ună succesiune di tip monarhic. Tut ştirile cu greu obţânute di aclo zburăscu di idei şi decizii de-a ndreptul demente a noului Stăpân absolut, cu execuţii a aprucheaţâlor şi toane di aţeale ma ciudioasile. Comportamentul a luşti reghim fu tratat cu umor di comunitatea internaţională ama niţiunâoară nu s-are chirută din videare pericolul pi care îl reprezintă potenţialul inclusiv nuclear a Phenianului. Retorica reghimului easte şi ea una multu belicoasă, cu fuvirsir şi emfaze ţi pot să agiungă periculoase. Recentu, peisajulu sâ spuse diz nou pi polim, cu tiruri intense piste linia di demarcaţie. Cunoscătoril’i a istoril’ei u atrag atenţia că ahtări acţiuni sunt di aradă în cazulu a Coreil’i, că bombardamentile reciproţe nu produc victime ică zim’ii, că suntu ma multu ună retorică la un volum multu analtu şi aduc aminte avertismentile foarte serioase ică şi ultimative pi care China li adresa a Taiwanului secesionistu. Anaparte di imaghinile mpline di puvrie cu tiruri piste linia subţâre a unui armistiţiu extrem di vecl’iu, arămâne imprevizibilitatea a unui reghim care bate recordurile greu di imaghinat a totalitarismului şi arbitrariului, a opoziţil’ei la tut ţi si faţe în afoara a limitilor a luşti spaţiu di ună laie autarhie. În general, niţe şicăi dispre Coreea di Nord nu si mata fac.


(Marius Tiţa)


pi armaneaste: Hristu Steriu

Foto: Marius Tița/RRI
Focus Sunday, 10 November 2024

Mururli a Berlinlui

Aoa şi 35 di añi, tru noaptea di 9 cătă 10 di brumaru, tru 1989, Murlu a Berlinlui numata eara ună lăhtărseari și nitriţeari a sinurlui cari...

Mururli a Berlinlui
foto: Radio Chișinău
Focus Monday, 28 October 2024

Tsi aleadzi Republica Moldova

Ca daima, istoria tuti li exighiseaşti. Locărli anamisa di Prutu și Nistru, ţi u yilipsescu, tru linii cabaia mări, actuala Republică Moldova,...

Tsi aleadzi Republica Moldova
Foto: Mohammed Ibrahim / unsplash.com
Focus Sunday, 13 October 2024

Un an

S-umplu un an di cându aproapea ună sută di oamiñi, israelieañi, suntu țănuț ostatiţ tru Gaza, tru zona palestiniană autonomă. Fură 250,...

Un an
Budapesta, agudită di apa mari di pi Dunaru cari va s’agiungă tru România stămâna yinitoari / Foto: Agerpres
Focus Wednesday, 25 September 2024

Apă și focu

După ună veară di focu, cu recorduri di căldură surpati unu dupu alantu, Europa s’ampuliseaşti cu mări nicări. Căldura cabaia mari adusi...

Apă și focu
Focus Monday, 16 September 2024

Arifugarea

Expoziția ari maş trei picturi. Atea ţi easti tu mesi ari cama di 12 meatri lundzimi și easti analtă di 3 meatri ş-cama. Tu capu, tru unghilu...

Arifugarea
Focus Wednesday, 11 September 2024

Polimlu, atumţea și adză

Topili cad pisti casi, di vatămă oamiñi, tiniri și auşi, cilimeañi și părințălli a lor. Oamiñilli alagă, s’ascundu, s’ascapă cu...

Polimlu, atumţea și adză
Focus Monday, 12 August 2024

Olimpiada

Acă pari s’hibă ună antribari di cilimeanu, neise, tutu ţi s’faţi cu olimpiada cându s’bitisescu antriţerli sportivi olimpiţi? Multu...

Olimpiada
Focus Sunday, 04 August 2024

Nu ari nădie tră irine

Nu mata băneadză oamiñi cari s-aibă vidzută iriñea tu Orientulu di Aproapea. Și antribarea desi fu vără oară iriñe tru aestă reghiuni...

Nu ari nădie tră irine

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company