Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Prinţul Nicolae Doilu

Monarhia ari, tru România, una istorie di un secol ş-giumitati şi, si 4 vasil’eadz. Carol l, timil’iusitorlu ali dinastie, eara dit fumeal’ea Hohenzollern-Sigmaringen, cu multi capiti alinati pi tron, ama el işisi nu s-aştipta s-hibă varaoară vasil’e. Dumni aproapea una giumitate di veac, aducândalui România tru arada a vasiliilor europene moderne, etimi tra secolu XX. Vini pi scamnu deapoa Ferdinand, hil’ilu a fratilui a lui, căte nas nu avu clirunomi. Dit ahurhita, dinastia vasilikeasă românească avu probleme cu succesiunea. Succesorlu al Carol eara fratili a lui, Leopold, ama aestu trapsi mana di la tronlu ali Românie tru favoarea a hil’ilui a lui ma mari, Wilhelm. Tru 1886, Wilhelm tradzi mana di la Coroana ali Românie prit una carti urneki di introspecţie, namuzi, responsabilitate şi tin’ie.

Prinţul Nicolae Doilu
Prinţul Nicolae Doilu

, 15.08.2015, 19:03

Monarhia ari, tru România, una istorie di un secol ş-giumitati şi, si 4 vasil’eadz. Carol l, timil’iusitorlu ali dinastie, eara dit fumeal’ea Hohenzollern-Sigmaringen, cu multi capiti alinati pi tron, ama el işisi nu s-aştipta s-hibă varaoară vasil’e. Dumni aproapea una giumitate di veac, aducândalui România tru arada a vasiliilor europene moderne, etimi tra secolu XX. Vini pi scamnu deapoa Ferdinand, hil’ilu a fratilui a lui, căte nas nu avu clirunomi. Dit ahurhita, dinastia vasilikeasă românească avu probleme cu succesiunea. Succesorlu al Carol eara fratili a lui, Leopold, ama aestu trapsi mana di la tronlu ali Românie tru favoarea a hil’ilui a lui ma mari, Wilhelm. Tru 1886, Wilhelm tradzi mana di la Coroana ali Românie prit una carti urneki di introspecţie, namuzi, responsabilitate şi tin’ie.




Aşi că la succesiuni vini fratili a lui, Ferdinand, cari alina scamnul dupu protlu vasil’e ali Românie, Carol l. Ferdinand fu aleptu clirunom a tronlui tru 1888, ama agiumsi vasil’e tru 1914, tru kiro greu dit ahurhita a Primlui Polim Mondial. Tru aest kiro s-ndreapsi pan di mardzina şi cu maximă seriozitate tra marli borgi ti li avea dininti. Dumni până tru 1927 şi easti supranumasit Intregitorlu, cate alăsă una Românie tru cari bana tra prima oara nai ma mulţa ditru români. Andicra di lala-su Carol l, Ferdinand avu ma mulţa cilimean’i ditru cari, atel ma mari, Carol, eara aleptu să-l’i l’ia torlu pi tron. Di furn’ia a nascantor aventuri galante cari alu fac pi Carol să-şi abandoneadza borgili di yinitor vasil’e ali Românie, Ferdinand lu dizmuneaşti pi hil’lu atel mari, lu da nanaparti di la succesiunea la tron tru 1925.




Ferdinand moari dupu masi 2 ani, ase că pi tron alina nu Carol, ca hil’ilu a lui, nipotlu al Ferdinand, Mihai, cari avea masi 5 ani tru oara cându al’i bagara caruna. Agiumsim, ama, pi isapea, că istoria ti succesiunea regala tru România nu easti ici simplă. Tru 1930, Carol, cu agiutorlu a nascantor vartosi oamin’i politit, lu detroneadză hil’ilu cari avea umpluta 8 an’i, şi si agiundzi vasil’elu Carol ll-lu, cu una dunil’e neconvenţională di tamama 10 an’i. Abdică tru 1940, alăsândalui tronlu a hil’lui a lui, Mihai, cari avea tora 19 di ani, şi România fuvirsita di cata tuti părţale şi cu un irec dit teritoriu chirut prin ultimatumuri. Mihai dumni tra a daua oară, tut la una ilikie tiniă, tru un kiro infernal atel a Doilui Polim Mondial, sum dictatura pro-fascistă a mareşalui Ion Antonescu, cari s-avea proclamata Cumandar a statlui, cu armata angajată tru polimlu cu una Uniune Sovietică pan di mardzina şi inepuizabilă.




Tru 1947, cându al’i si baga zori s-abdica di catra naua puteari comunistă adusă di tancurli sovietiti, tinirlu vasil’e Mihai I ali Românie nu eara ncurunat, nu avea succesor la tron. Vini deapoa nica una altă perioadă di aproapea giumitati di secol tru cari tru România dumni comunismul. După revoluţia anticomunistă dit Andreu 1989, tru cari tinirl’ii ş-deadira bana tra libirtati, a vasil’elui Mihai nu al’i si deadi izini tra s-veada diznau patrida cate ma ninti al’i si avea bagata zori s-fuga dit ea. S-toarna, legal, prima oara, tru 1992 şi yini deadun cu nipotlu a lui, Nicolae, hil’ilu a featil’ei ma n’ica di dauli ti li avea. Prinţul di atumtea eara un cilimean englez di 7 ani cari aminta inimile a românilor cari avura ma nijnti un prinţu cu aesta numa, Nicolae, frati a vasil’elui Carol ll-lu.




Tru 2010, vasil’elu Mihai, şef a Casal’ei Regala dit România, lu aleapsi tinirlu Nicolae ndreptul clirunom a Carunal’ei, după prinţesa moştenitoare Margareta, hil’ea a l’ei ma mari. Tuti eara canda bagati pi arada şi cursiv, tinrlu prinţu lucra cu hairitra s-aminta kirolu pi cari nu lu avea ndreapta tra nobila şi istorica misiune, atea tra s-agiunga, după tetă-sa, Margareta, şeflu Casal’ei regala di România. Tru prima dzuua a alustui mes, ama, vasil’elu Mihai lo una apofasi dimandata amanat, cari na pitricu la pildile a istoriilei tra monarhia româna, tru cari, aşi cum spuneam, niti vuna succesiune nu fu afirita di probleme. Vasil’elu al’i trapsi a prinţului Nicolae titlurli princiari şi lu scoasi şi dit linia di succesiune la tronlu ali Românie.




Ca un kirit pi ter sirin cadzu aesta habari! Explicaţiile cari vinira deapoa eara di len turlii, di la stepsuri personale, la stenarii ditru nai cama ndilicati şi subversive. Prima declaraţie a prinţului na da, ama, şi explicaţia tra aesti evoluţii, una normală, firească, uminească. La 30 di ani, toar ayon’ea umplui, Nicolae akicasi că borgea tra cari s-ndreadzi easti multu greaua, cabaia greauâ, iara inima a lui nu easti lşoară tra s-lu aiba aestu rol. S-cundil’em maturitatea tru mindueari, puterea tra s-l’ia aesta apofasi istorica şi borgea ahoryea ti u spusi dininti di apufusi aestu lucru.




Autor: Marius Tiţa


Armanipsearea: Tascu Lala


Foto: Marius Tița/RRI
Focus Sunday, 10 November 2024

Mururli a Berlinlui

Aoa şi 35 di añi, tru noaptea di 9 cătă 10 di brumaru, tru 1989, Murlu a Berlinlui numata eara ună lăhtărseari și nitriţeari a sinurlui cari...

Mururli a Berlinlui
foto: Radio Chișinău
Focus Monday, 28 October 2024

Tsi aleadzi Republica Moldova

Ca daima, istoria tuti li exighiseaşti. Locărli anamisa di Prutu și Nistru, ţi u yilipsescu, tru linii cabaia mări, actuala Republică Moldova,...

Tsi aleadzi Republica Moldova
Foto: Mohammed Ibrahim / unsplash.com
Focus Sunday, 13 October 2024

Un an

S-umplu un an di cându aproapea ună sută di oamiñi, israelieañi, suntu țănuț ostatiţ tru Gaza, tru zona palestiniană autonomă. Fură 250,...

Un an
Budapesta, agudită di apa mari di pi Dunaru cari va s’agiungă tru România stămâna yinitoari / Foto: Agerpres
Focus Wednesday, 25 September 2024

Apă și focu

După ună veară di focu, cu recorduri di căldură surpati unu dupu alantu, Europa s’ampuliseaşti cu mări nicări. Căldura cabaia mari adusi...

Apă și focu
Focus Monday, 16 September 2024

Arifugarea

Expoziția ari maş trei picturi. Atea ţi easti tu mesi ari cama di 12 meatri lundzimi și easti analtă di 3 meatri ş-cama. Tu capu, tru unghilu...

Arifugarea
Focus Wednesday, 11 September 2024

Polimlu, atumţea și adză

Topili cad pisti casi, di vatămă oamiñi, tiniri și auşi, cilimeañi și părințălli a lor. Oamiñilli alagă, s’ascundu, s’ascapă cu...

Polimlu, atumţea și adză
Focus Monday, 12 August 2024

Olimpiada

Acă pari s’hibă ună antribari di cilimeanu, neise, tutu ţi s’faţi cu olimpiada cându s’bitisescu antriţerli sportivi olimpiţi? Multu...

Olimpiada
Focus Sunday, 04 August 2024

Nu ari nădie tră irine

Nu mata băneadză oamiñi cari s-aibă vidzută iriñea tu Orientulu di Aproapea. Și antribarea desi fu vără oară iriñe tru aestă reghiuni...

Nu ari nădie tră irine

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company