Fotbal fără Blatter
A microbiştilor român’i la easti multu cunuscut şi cabaia nivrut zborlu blat. El spuni ti una aradeari ti ari scupolu tra s-alaxeasca rezultatlu a unei antriteari sportiva. Cama di tamam, spuni ti ateali achicaseri dupu cari una echipă, una parti a unei echipa ica un sportiv concureadză cu preayalea, nu cilastaseaşti ta s-amintă competiţia la cari l’ia parti, si alasâ concurentul tra s-amintă. Ma museat ica ma juridic, easti zborlu ti nigiucarea corectă a şansilor, un non-combat cari alasă loc şi a nascantor alathusi intenţionati, tuti cu scupolu tra s-aducă victoria tru tăburea adversă. Easti adversarlu cari deadi cumandu şi, dealihea, pălti atea ti, tru argou sportiv românescu s-cl’eama blat. Ti atea, invocarea a numal’ei di la capia mondiala a fotbalului internaţional scutea tru migdani, s-hiba ea masi semantic, una reacţie negativă a specialiştilor români tru fotbal şi lingvistică.
Marius Tiţa, 06.06.2015, 18:15
Na minduim, prota s-prota, la legendarlu prezidentu ali FIFA, Federaţia Internaţională a Asociaţiilor di Fotbal, aproapea octogenarlu Sepp Blatter, un personaj s-pari esenţial tra fotbalu dit tuta lumea. Sa spun’I că Sepp Blatter, cari ti s-hiba asocierli cu zborlu di blat dit limba română, easti un personaj controversat easti dip puţan tra una moeabeti sinceră. Cavgalu actua yini tru oara anda tru bitisita a unlui mandat tru caplu FIFA vrea-l’I da izini ti una tradzeari cu namuzi, ti-l’I si cadi, pi una ilichie ti vrea-l’I adutea tin’ii. Atea ti s-feati deapoa, ama, ţani di zona a scenariilor cu giunami di filmu cu una organizaţie amintaă tru sudlu ali Italie. Tru mplin oprobiu internaţional şi una anchetă idyealui transnaţională, bitisita cu ncl’idei câtu s-poati concreti, Sepp Blatter aleapsi să s-bagă contra a tutulor şi s-candideadză, la 79 di ani, tra un nou mandat tru caplu ali federaţie internaţionala di fotbal.
Atea ti s-feati deapoa lu nastreati, ama, pi managerlu ti nu s-alasa minat dit caplu a lucarlor, aca va s-hiba cu piricl’iul tra s-asparga organizaţia. Alta turlie spus, aca pari ca ti ciudie, alidzearea a lui tru ipotisea di cap a fotbalului internaţional numata poati sa-l’I hiba Arcata pi zverca al Sepp Blatter ca a atilor ti featira di cabuli alidzearea diznau a lui, tru un contextu teribil, cu ancheti largurii şi vhabari ti corupţie di nai cama slab lucar. Vahi va s-nvitam si cate “alegătorl’ii” di Zurich u ratara furn’ia tra s-lu baga Sepp Blatter tru vitrina a unei istorii bitisita, la distribuţia analizal’ei morala ama şi penala a activitatil’ei a lui. Tru loc s-facă aesta jgl’oata di furn’ia a unal’ei logica imediata, reprezentanţal’i a federaţiilor naţionali di fotbal aleapsira s-duca ma largu a depoa Sepp Blatter, un conglomearat di printipii dictatoriali, mplini di corupţie şi aradeari, una construcţie cu cari democraţia nu mata lipseasti să s-ampuliseasca, maxus tru vasiliili şi organizaţiile ti au scupolu s-reprezinta un exemplu di purtatic internaţional. Catacum fu un personaj ti nu easti di arada, şi işearea dit scenă al Sepp Blatteer nu fu di arada.
Nu fudzi di pi ipotisi cându subeili şi zboarali şuşutiti ti corupţia ali administraţie a lui s-alaxira tru ncl’ideri şi niti barim nu trapsi mana di la znuearea a mandatlui. Pan tru soni, niti demisia dimandată nu easti un actu limbid, apufusitor, cari ş-l’ea pi zverca un bair di borgi. Nu ş-deadi, propriu-dzas, demisia ca, dupu 5 dzali di alidzearea a lui diznau tru un Congres FIFA ş-baga mandatlu la dispoziţia a unei structura nilimbida, un yinitor Congres electiv extraordinar. Goala taxeari concretă al Blatter easti că nu va s-candideadza la succesiunea a lui isis. Işearea a lui dit scenă easti, dimi, una auto-martirizari prit cari Sepp Blatter mindueasti nica s-aminta chiro, s-treacă dalga, aşi cum s-feati ma multi ori. Ma s-tanem proporţiile şi adgeafureili, s-nă adutem aminti că, cu 25 di an’ tru ma napoi s-cama, societăţli central şi est-europene fostu comunisti alumta tra s-ascăpa di lideri alepta diznau şi ti tuta bana, cu complicitatea a nascantor camarille, tru un nior gros di demagogie şi nitin’iseari.
Angrapsearea: Marius Tiţa
Armanipsearea: Tascu Lala
