Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Continentul britanic si nisia europeana

Un proiectu di uniri a Europal’ei, di aoa un secol s-cama, videa tuti vasiliili imperiile europeani tru una goala uniune, cu excepţia ali Rusie şi ali Mari Britan’ie. Dauli stati eara mutriti ca avândalui spaţii di sinfer extra-european ahât mari, câ nu vrea s-putea s-lucreada nolgica di multinaţionalu a unal’ei organ’izaţii cari, cum ti s-hiba vrea s-avea una suprafaţă ma n’ică andicra di ti avea, atumtea, Rusia ica Marea Britan’ie. După doilu polim mondial, proiectul concret pripus di Robert Schuman nu acata tu isapi niti una ditru ateali dauă state. Rusia avea agiumta cu numa Uniunea Sovietică, un imperiu cu una idiologie al’iumtrea di atea occidentala, şi avea fapta una ampartari a continentului european. Londra avea alumtata cabia contra ali Germanie hitlerista şi îşi yinea tru ori, cata cum tuta Europă, dit aestu marasmu. Europa unită, tru formula pripusă di Schuman, aoa si 65 di an’i, nchisea calea, prota s-prota, cu Franţa şi Germania, că te printipiul di thimel’iu eara s-agiunga pi achicaseari tu ligatura cu atea ti putea sa scoata tru migdani un nau polim – cilechi şi cărbuni, politit economiti, planuri şi mindueri tra yinitor.

, 31.05.2015, 16:43



Eara una turlie di bagari a carţalor pi measă di partea a atilor di ma ninti inamit, cari s-avină iti subei şi mindueri ti polim. Cu tuti aesti, tru istoria a an’ilor dit ahuhrita a Comunităţlor Europeani, Marea Britan’ie agiundzi tru opoziţie andicra di proiectul franco-ghirman. Tu chirolu ana a alustui al’I si adavga Italia şi vasiliili dit BENELUX, uniuni economică ma veacl’e ti aduna sinferurli ali Belgie, Olanda şi Luxemburgu, Marea Britanie nchiseasti tra s-adara una organ’izaţie economică a l’ei isisi. Asociaţia Europeană a Libiral’ei Alaxeari iasi tru migdani tru 1960, dzati an’i după Declaraţia Schuman, şi easti una turlie di andamusi a atilor ti ndrupascu minduita britan’ică andicra di unirea ali Europa. Eara zborlu di Irlanda vitină, di scandinavi, cu excepţia ali Finlanda, cari amanâ, Danemarca, Austria, Elveţia, Portugalia.



Tru 1973, Marea Britan’ie şi un singir di vasilii AELS intră tru Uniunea Europeană, aducândalui limba engleză, pi calea di universalizari, tru construcţia europeană. Va s-avem alathus ma s-pitipsim că aderarea ali Mari Britanie, tru 1973, la Comunitatea Europeană, cum u-aveanuma atumtea Uniunea Europeană, vrea s-adutea şi harauuua a Londral’ei ti unitatea instituţională a continentului. Al’iumtrea iasi tru videala euroscepticismul, subeili şi niapruchearea, nica s-veadi că nu ari procedură di tradzeari napoi a varnui crat. Tru idyiul chiro, putem sa zburam ti una moeabeti discl’isa şi sinceră tra yinitorlu ali Uniuni, maxus tru condiţiile di dizvoltari şi ahanduseari ti integrarea europeana. Cându a fu lansată zona euro, a monedal’ei unica europeana, Marea Britanie aleapsi tra s-armana nafoara a l’ei, cu monedă a l’ei isis, cunuscuta liră sterlină, ti easti tru lucru. Al’I si adavgara, di armasira nafoara a zonal’ei euro, dauă vasilii, Suedia şi Danemarca, cari al’I si adavgara şi cându s-baga pi arahoati alternativa la Comunitatea europeană, Asociaţia Europeană a Libiral’ei Alaxeari. Cât chro lucarli imnara ghini, poziţia britan’ică eara vidzută ma multu andicra di una hazi mintimena, cum suntu ateali ti yin anaparti di Canalul a Mânical’ei.



Tru aestu chiro, ama, politica di integrare europeană clasică easti bagata sum semnul a ntribaril’ei tru ma multi catastisi multu salami. Tru aestu contextu, fuvirsearea britan’ică ti tradzearea mana dit harea di membră ali Uniuni Europeana easti anvartusită prit apelu tra referendumlu cari s-limbidzasca aesta apofasi. Invocarea a referendumlui s-fati cu stearea pan di mardzina di furn’ia a turliil’ei tru cari aestă formă di consultari populară democratică fu pi lucru tru istoria maxus atea dit chirolu dit soni ali construcţie europeana. Nu di puţani ori, referendumurli s-featira diznau şi deapoa s-trapsi mana di la aesta formulă di aprobari. Până tora nu sa ştea cum poate una vasilie s-iasă dit organ’izaţia comunitară. Tru aestu chiro, easti imposibil ti fateari isapi cari va s-hiba consecinţili tra fudzearea a unlui stat dit arada ali Uniuni, maxus tru aestă fază avansată a integraril’ei europeana.



Armanipsearea: Tascu Lala


foto: Radio Chișinău
Focus Monday, 28 October 2024

Tsi aleadzi Republica Moldova

Ca daima, istoria tuti li exighiseaşti. Locărli anamisa di Prutu și Nistru, ţi u yilipsescu, tru linii cabaia mări, actuala Republică Moldova,...

Tsi aleadzi Republica Moldova
Foto: Mohammed Ibrahim / unsplash.com
Focus Sunday, 13 October 2024

Un an

S-umplu un an di cându aproapea ună sută di oamiñi, israelieañi, suntu țănuț ostatiţ tru Gaza, tru zona palestiniană autonomă. Fură 250,...

Un an
Budapesta, agudită di apa mari di pi Dunaru cari va s’agiungă tru România stămâna yinitoari / Foto: Agerpres
Focus Wednesday, 25 September 2024

Apă și focu

După ună veară di focu, cu recorduri di căldură surpati unu dupu alantu, Europa s’ampuliseaşti cu mări nicări. Căldura cabaia mari adusi...

Apă și focu
Arifugarea, lucrarea adrată di Eugen Raportoru
Focus Monday, 16 September 2024

Arifugarea

Expoziția ari maş trei picturi. Atea ţi easti tu mesi ari cama di 12 meatri lundzimi și easti analtă di 3 meatri ş-cama. Tu capu, tru unghilu...

Arifugarea
Focus Wednesday, 11 September 2024

Polimlu, atumţea și adză

Topili cad pisti casi, di vatămă oamiñi, tiniri și auşi, cilimeañi și părințălli a lor. Oamiñilli alagă, s’ascundu, s’ascapă cu...

Polimlu, atumţea și adză
Focus Monday, 12 August 2024

Olimpiada

Acă pari s’hibă ună antribari di cilimeanu, neise, tutu ţi s’faţi cu olimpiada cându s’bitisescu antriţerli sportivi olimpiţi? Multu...

Olimpiada
Focus Sunday, 04 August 2024

Nu ari nădie tră irine

Nu mata băneadză oamiñi cari s-aibă vidzută iriñea tu Orientulu di Aproapea. Și antribarea desi fu vără oară iriñe tru aestă reghiuni...

Nu ari nădie tră irine
Focus Tuesday, 23 July 2024

NATO 75

Alăncitu tru 1949, căndu duñeaua ş-yinea tru ori după un lăhtărosu Polimu Mondial, NATO nu para avu parti di yiurtuseri hărăcoapi. Prota...

NATO 75

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company