Eclipsa di soare, ca pasiune
Vineri, 20 marţu, si feaţirâ, în România, barim treie evenimente astronomiţe. Evident, fu echinoxul di primuveară, dzuua cându noaptea easte isa cu dzuua. Aestă egalitate v’ine di-tru creaştirea a dzuul’ei, pe misură ţi iarna fudze, şi continuă cu scădearea a noaptil’ei, ţi nâ duţe cǎtrǎ unâ veară cu multă lum’ină. Altâturlie spus, dzuua tut creaşte di la solstiţiul di iarnă, di-tru andreu, agiundze să hibâ egală cu noaptea, tora, la exchinox, şi va-s mai creascǎ până tru cirişar, la solstiţiul di veară. Atumţea, tru emisfera nordică a li Terra, bânǎm aţea ma lunga dzuuâ-lum’ină. Ma s-nâ turnǎm, pi 20 marţu, lum’ina a dzuâl’ei va-s ţânâ tut ahât cât ţâne întuneariculu a noaptil’ei. Spri diferenţâ di solstiţiu, care si aflâ într-un dualismu opus întrǎ aţeale dauăle emisfere, echinoxul easte tut aţeluşi priste tut în lume. La solstiţiu, cându easte di veară la nordu, easte di iarnă la sud, deci cându easte dzuua ţea ma lunga tru emisfera nordică, tru aţea sudică noaptea ţea ma lunga. Şi invers, continuă gioculu a iarnâl’ei şi a vearâl’ei, a dzuâl’ei şi a noaptil’ei, la nord şi sud. Ama, echinoxul înseamnă egalitate priste tot, pi tot globulu, hibâ că într-unâ emisferă easte primuveară şi tru alanta toamnă, piste tot lum’ina şi întuneariculu va-s hibâ la egalitate.
Marius Tiţa, 20.03.2015, 21:58
Vineri, 20 marţu, si feaţirâ, în România, barim treie evenimente astronomiţe. Evident, fu echinoxul di primuveară, dzuua cându noaptea easte isa cu dzuua. Aestă egalitate v’ine di-tru creaştirea a dzuul’ei, pe misură ţi iarna fudze, şi continuă cu scădearea a noaptil’ei, ţi nâ duţe cǎtrǎ unâ veară cu multă lum’ină. Altâturlie spus, dzuua tut creaşte di la solstiţiul di iarnă, di-tru andreu, agiundze să hibâ egală cu noaptea, tora, la exchinox, şi va-s mai creascǎ până tru cirişar, la solstiţiul di veară. Atumţea, tru emisfera nordică a li Terra, bânǎm aţea ma lunga dzuuâ-lum’ină. Ma s-nâ turnǎm, pi 20 marţu, lum’ina a dzuâl’ei va-s ţânâ tut ahât cât ţâne întuneariculu a noaptil’ei. Spri diferenţâ di solstiţiu, care si aflâ într-un dualismu opus întrǎ aţeale dauăle emisfere, echinoxul easte tut aţeluşi priste tut în lume. La solstiţiu, cându easte di veară la nordu, easte di iarnă la sud, deci cându easte dzuua ţea ma lunga tru emisfera nordică, tru aţea sudică noaptea ţea ma lunga. Şi invers, continuă gioculu a iarnâl’ei şi a vearâl’ei, a dzuâl’ei şi a noaptil’ei, la nord şi sud. Ama, echinoxul înseamnă egalitate priste tot, pi tot globulu, hibâ că într-unâ emisferă easte primuveară şi tru alanta toamnă, piste tot lum’ina şi întuneariculu va-s hibâ la egalitate.
Un altu fenomen astronomic faptu tru dzuua a echinoxului di primuveară 2015 fu SuperLuna. Aţista înseamnă că faza di Lună plină, numită şi Lună nauă, si suprapune cu momentul în care Luna si află ţel ma aproapea di Pământ. Ahtǎri momente si fac di 5-6 ori pi an. Multu mai arare suntu eclipsile, inclusiv aţeale di Soare. Unâ ahtare eclipsă si faţe atumţea cându, în continua a lor rotaţie, Luna agiunge întrǎ Soare şi Loc, şi Pământu. Atumţea, lum’ina a Soarilui, vidzută di pi Pământ, tru mplină dzuuâ, agiundze să hibâ alasatâ tru aumbră di Luna interpusă în calea a lum’inâl’ei solarǎ spri Pământu. În România, eclipsa di-tru dzuua a echinoxului avu intensitatea maximă cu patru minute ninte di giumitatea a dzuuâl’ei. Chirolu fu încl’is ama aesta nu închidicǎ total studiarea a eclipsâl’ei parţialǎ di Soare. Următoarea eclipsă parţială di soare va-s poatâ sâ hibâ observată tru 2020, ama un triplu evenimentu pricum aţel di-tru 20 marţu curentu — eclipsă, echinoxu şi SuperLună – nu va sâ si repetâ multu curundu. Român’il’i ştiu să apreciadzâ evenimentile astronomiţe, în special eclipsile, cama multu după 11 agustu 1999.
Atumţea, România fu unulu di aţeale ma bunile locuri trâ studiarea a eclipsâl’ei totalǎ di Soare di-tru 1999, ultima a mileniului al doilea di aform’ia că, tru 2000, nu fu niţe unâ eclipsă di soare. Ţi cara cǎ durata a l’ei fu relativ şcurtă, fu aţea ma studiata eclipsă totală di-tru istoria a omeniril’ei. Român’il’i si pregătirâ cu timel’iu, sânâtos, trâ eclipsa di-tru 1999. În staţiunea vâlceană Ocnele Mari si feaţe faza maximă a eclipsâl’ei, ama întreg teritoriul a Româniil’ei asiguripsi unâ bună vizibilitate. Ma si feaţe într-unǎ dzuuâ di veară, 11 agustu, eclipsa fu vizionată di multu di mulţâ român’i, care vinirǎ în parcuri, pregătiţ cu ochelaril’i speciali. Mulţâ di el’i lu bânarâ diznou momentul şi scoasirâ aţişti ochelari speciali di-tru cutia cu amintiri. Di atumţea au tricutǎ priste 15 an’i şi trâ mulţâ, şi ma multu aţel’i tineri, momentul easte sinonim cu istoria. Trâ alţâ suntu v’ii emoţiile cându totul si întunecǎ, tru giumitatea a dzuuâl’ei, cându si feaţe brusc mai arăcoare şi si sculǎ un vintu ciudios. Altâ turlie, putem s-mutrim colecţiile di-tru care nu pot sibâ elipse moneda di 500 di lei di atumţea, bancnota di 2.000 di lei şi timbrul care costa 1.100 di lei, tute dedicate a ţil’ei dit sone eclipsǎ totalǎ di soare a secolului şi mileniului, daule tricute. (Marius Tiţa)
