Ascultaţ RRI!

Ascultă Radio România Internațional Live

Aţeali trei monedi a lumil’ei

Nai cama invocată monedă tru aesti dzăli tru România nu fu niţi dolarlu, niţi euro şi niţi barimu leulu românescu. Tru aesti dzăli, politicien’il’i, bancherl’ii, opinia publică şi ndauâ dzăţ di n’il’ di român’i eara cu ocl’il’i patru ti evoluţiili ligati di francul elveţian. Moneda dit Ţara a cantoanilor nu ari altă puteari tru România andicra di alti valuti vărtoasi. Ma multu, urdinarea a l’ei easti cabaia n’icsurată, di multu di multu s-ma multu.

Aţeali trei monedi a lumil’ei
Aţeali trei monedi a lumil’ei

, 26.01.2015, 14:54

Nai cama invocată monedă tru aesti dzăli tru România nu fu niţi dolarlu, niţi euro şi niţi barimu leulu românescu. Tru aesti dzăli, politicien’il’i, bancherl’ii, opinia publică şi ndauâ dzăţ di n’il’ di român’i eara cu ocl’il’i patru ti evoluţiili ligati di francul elveţian. Moneda dit Ţara a cantoanilor nu ari altă puteari tru România andicra di alti valuti vărtoasi. Ma multu, urdinarea a l’ei easti cabaia n’icsurată, di multu di multu s-ma multu.



Cursul a l’ei aduţi zn’ie ama cabaia multu tră aţea că, la un momentu dat, tru chirolu anda s-deadiră multu lişor mpărmuturli di consum tră populaţie, mulţă român’i caftară şi amintară mpărmuturi tru franci elveţiean’i. Dimec, niţi un ditru aeşti debitori nu apruche, dimi nu lo moneda elveţiană că masi mpărmutlu cari lă si deadi fu faptu isapi la cursul a monedăl’ei elveţiană. Acă eara ca ti ciudie s-faţ afaceri, nica ş-cu bănţăli, tru ună monedă fără impactu internaţional, atumţea s-dădea mparmuturi şi tru yeni. Dimec, fapti isapi la cursul a monedăl’ei japoneză. Lă si spusiră monedi exotiţi, ti furn’ia că aproapea tuţ beneficiarl’ii niţi nu li avea vidzută vărăoară.



Ama nu musuteaţa ică exotismul a aistor valuti ăl’i feaţiră pi români să-şi leagă borgili nica şi yinitorlu di mira a lor că faptul că aţeali mparmuturi, exprimati tru franci elveţieni, avea un toc ma n’ic andicra di aţeali tru dolari ică euro. Ma multu, căftărli ti darea a lor eara multu aplo, criminal di aplo, să spuni tora. Aţel’i cari nu tin’isea căftărli stricti a născăntor mpărmuturi tru euro ică dolari apela la francul elveţian. Şi tră furn’ia că bănţali avea ună mari disponibilitati ti exploatarea a aistui produs bancar, nica s-cu impresia că moneda elveţiană easti ma ieftină, dusiră la ună explozie a mpărmutaril’ei tru francil’i a cantoanilor.



Tru aestu chiro, cursul a goalăl’ei monedă numasită franc cari nica lucreadză, după băgarea tru practico al euro şi dispariţia a francilor francezi ică belgien’i fu alăsată s-evolueadza libir, pi thimel’ilu a născăntor aprecieri semnificative şi ali apofasi politică. Liberalizarea a francului elveţian easti evoluţia cari bagă căpachi pi ună evoluţii semnificativa a cursului aistei monedă. Impactul tră creaştirea a cursului a l’ei ari efecti diverse ama ti debitorlu român li ari pi aţeali nai cama ti ciudie. Aşi cum cundil’eam, român’il’i niţi nu vidzură francul elveţian ama sed cu ocl’i pi el di an’i di dzali, ună s-ună dupu simnarea a acordului di mpărmut.



Atumţea s-achicasi că anaparti di problema a toclui, cari eara cum ţi s-hibă n’ic, yini niaştiptata aprecieri a francului. Cum român’il’i cu borgi nu au amintatiţi tru franci elveţien’i, mpărmutlu a lor fu tut chirolu păltit cu lei româneşti, moneda tru cari suntu păltiţ, păn tru soni. Criştearea a cursului andicra di leulu românesc feaţi ca dit amintatiţli a lui, debitorlu român s-ancupără tut ma puţăn’i franci elveţieni. Easti, fără di altă, nai cama semnificativ fenomen di aesta turlie, soluţiili hiindalui şi eali inediti.



Aţel’i cari s-ved pimţa cata falimentul personal cafta a parlamentului s-l’ia meatri tra alaxearea a catastisil’ei chiro tru cari specialiştil’i fac timbihi că easti una problemă di dreptu privat, a ligatural’ei anamisa di aţel’i cu borgi şi bănţali di la cari loara aesti mparmuturi.Tru chirolu anda autorităţli caftă ca ti ciudie una apandisi ti caftarea a lăhtărsiţlor debitori tru franci elveţieni, au loc evoluţii semnificativi şi tru bana a monedăl’ei americană, di mari vazi tru România dit bitisita a mileniului ţi tricu, şi a monedăl’ei europenă, euro, la cari România ş-pripuni s-treacă, di bagă aestă turlie vula pi integrarea acutotalui tru Europa unită.



(armânipsearea Taşcu Lala)


Foto: Marius Tița/RRI
Focus Sunday, 10 November 2024

Mururli a Berlinlui

Aoa şi 35 di añi, tru noaptea di 9 cătă 10 di brumaru, tru 1989, Murlu a Berlinlui numata eara ună lăhtărseari și nitriţeari a sinurlui cari...

Mururli a Berlinlui
foto: Radio Chișinău
Focus Monday, 28 October 2024

Tsi aleadzi Republica Moldova

Ca daima, istoria tuti li exighiseaşti. Locărli anamisa di Prutu și Nistru, ţi u yilipsescu, tru linii cabaia mări, actuala Republică Moldova,...

Tsi aleadzi Republica Moldova
Foto: Mohammed Ibrahim / unsplash.com
Focus Sunday, 13 October 2024

Un an

S-umplu un an di cându aproapea ună sută di oamiñi, israelieañi, suntu țănuț ostatiţ tru Gaza, tru zona palestiniană autonomă. Fură 250,...

Un an
Budapesta, agudită di apa mari di pi Dunaru cari va s’agiungă tru România stămâna yinitoari / Foto: Agerpres
Focus Wednesday, 25 September 2024

Apă și focu

După ună veară di focu, cu recorduri di căldură surpati unu dupu alantu, Europa s’ampuliseaşti cu mări nicări. Căldura cabaia mari adusi...

Apă și focu
Focus Monday, 16 September 2024

Arifugarea

Expoziția ari maş trei picturi. Atea ţi easti tu mesi ari cama di 12 meatri lundzimi și easti analtă di 3 meatri ş-cama. Tu capu, tru unghilu...

Arifugarea
Focus Wednesday, 11 September 2024

Polimlu, atumţea și adză

Topili cad pisti casi, di vatămă oamiñi, tiniri și auşi, cilimeañi și părințălli a lor. Oamiñilli alagă, s’ascundu, s’ascapă cu...

Polimlu, atumţea și adză
Focus Monday, 12 August 2024

Olimpiada

Acă pari s’hibă ună antribari di cilimeanu, neise, tutu ţi s’faţi cu olimpiada cându s’bitisescu antriţerli sportivi olimpiţi? Multu...

Olimpiada
Focus Sunday, 04 August 2024

Nu ari nădie tră irine

Nu mata băneadză oamiñi cari s-aibă vidzută iriñea tu Orientulu di Aproapea. Și antribarea desi fu vără oară iriñe tru aestă reghiuni...

Nu ari nădie tră irine

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Suţati tu cari easti membru ili tu sutsâl'ie cu RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Serviţii di difuzari si redifuzari

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company