Terorismu tru Europa
Statistiţ gǎilipsitoare dispri potenţialul extremistu di-tru inima a Europâl’ei exista di multu. La bitisita a mesului agheazmǎciune, başi tru a liştei rubricǎ a Radio România Internaţional, sum titlul “Strateghia a crimâl’ei”, spuneam: “Gǎilipsitoare easte şi dimensiunea fără precedentu a minitiril’ei a unor cetăţean’i occidentali tru acţiun’ile teroriste a nǎilor islamişti. El’i si duc directu în zonile di-tru Siria şi Irak, iu stăpuiaşte organizaţia Statulu islamic, iarǎ mulţǎ di el’i si toarnǎ tru ţările occidentale iu bǎneadzǎ sau ninca şi si-au născutǎ. Easte unǎ puternică diseminare subversivă a ideilor extremiste direct în mediul pi care îl combat, tra să nu mata zburâm di resursile semnificative pi care l’i li asigură şi va l’i si toarnǎ contra”. Tru tut aţeluşi material difuzat aoa şi aproapea 4 meşi constatam că “duşmanulu declarat a extemismului relighios propus di noil’i terorişti easte statulu occidental, cu structurile a lui politiţe, militare şi economiţe, sau pur şi simplu din cauza a democraţiil’ei pi care aestua u propune şi u practică. Di multe ori, criminal’il’i sunt conaţionalii occidentali a ţilor măchelipsiţ fără m’ilă tru numa a unor idei confuze”. Tru aţel momentu, era unǎ reacţie la dalga di execuţii a unor civili di-tru statile occidentale care lucra tru zonile invadate di islamişti.
Marius Tiţa, 19.01.2015, 19:15
Statistiţ gǎilipsitoare dispri potenţialul extremistu di-tru inima a Europâl’ei exista di multu. La bitisita a mesului agheazmǎciune, başi tru a liştei rubricǎ a Radio România Internaţional, sum titlul “Strateghia a crimâl’ei”, spuneam: “Gǎilipsitoare easte şi dimensiunea fără precedentu a minitiril’ei a unor cetăţean’i occidentali tru acţiun’ile teroriste a nǎilor islamişti. El’i si duc directu în zonile di-tru Siria şi Irak, iu stăpuiaşte organizaţia Statulu islamic, iarǎ mulţǎ di el’i si toarnǎ tru ţările occidentale iu bǎneadzǎ sau ninca şi si-au născutǎ. Easte unǎ puternică diseminare subversivă a ideilor extremiste direct în mediul pi care îl combat, tra să nu mata zburâm di resursile semnificative pi care l’i li asigură şi va l’i si toarnǎ contra”. Tru tut aţeluşi material difuzat aoa şi aproapea 4 meşi constatam că “duşmanulu declarat a extemismului relighios propus di noil’i terorişti easte statulu occidental, cu structurile a lui politiţe, militare şi economiţe, sau pur şi simplu din cauza a democraţiil’ei pi care aestua u propune şi u practică. Di multe ori, criminal’il’i sunt conaţionalii occidentali a ţilor măchelipsiţ fără m’ilă tru numa a unor idei confuze”. Tru aţel momentu, era unǎ reacţie la dalga di execuţii a unor civili di-tru statile occidentale care lucra tru zonile invadate di islamişti.
Cu surpriza intermediată di mehaniile moderne şi rapide di comunicare în masă vrea să constatăm că insurgenţa islamistă nu easte un fenomen ţi aparţâne exclusiv a ţărilor arabe tru care si manifestă, cu unǎ tendinţă evidentă di extindere, ba ninca şi di internaţionalizare. Prota oarǎ ba şir videm cetăţean’i occidentali, cu unǎ existenţă baighi şcurtă ama tricută tru ţările a Vestului a li Europǎ, m’iolgica di societăţile pi care li consideră tora principalul inamic şi au ca scupo maşi distrudzirea a luştor. Statistiţile plasa Belghia tru frǎntea a listǎl’ei cu ţări a cure cetăţean’i participă cu trup, suflet şi paradz la insurgenţa islamistă di-tru Siria, Irak sau Afganistan. Evenimentile di-tru Franţa par s-aibǎ declanşatǎ unǎ reacţie a autorităţilor di-tru statile puterniţe a Vestului european, bǎgate tora în faţa a fuviroasâl’ei perspectivǎ a intensificaril’ei a li activitate teroristǎ pi propriul teritoriu. Eale prinde să demonstreadzǎ că reuşescu să gestioneadzǎ unǎ situaţie complexă, tru care, pi nângă terorismul criminal aflǎm ture turliile di infracţiun’i grave, pricum emburlâchea di arme, spălare a paradzǎlor, crimă organizată. Factoril’i di decizie şi aţel’i di analiză acaţǎ să-şi aducǎ aminte unǎ serie di evoluţii care, mutrite tora într-un altu contextu şi atmosferă, contureadză un puzzle trǎ puvrie, într-un cadru nou tru care violenţa nu mata are limite. Parisulu şi alte capitale occidentale cunoscurǎt de-a lungul a secolului tricut tute turliile di iniţiative sau campanii teroriste.
Peisajulu aparţâne a chirolurilor romantiţe cându teroriştil’i eara m’iţ vedete ţi genera sindromulu Stockholm, fenomenulu di fraternizare cu teroriştil’i, cama multu în cazurile di loare ostatiţ. Atumţea cauzile şi revendicările eara preponderentu politiţe, în gheneral si bâga bombe în locuri emblematiţe sau maşi aglomerate, cu câlâbâlâche, autoril’i îşi propunea în mod esenţial să rămână tru banǎ. În prezentu asistăm la unǎ stare multu mai sertǎ a activitatil’ei teroristǎ, mai sertǎ başi dicât etapa 11 agheazmǎciune 2001. Amuşi teroristul poate sibǎ unulu di noi, cu tut aţeauǎşi istorimǎ a banâl’ei, cu unǎ apartenenţă totală la mediul contra a cure si manifestă. Revendicările nu mata suntu politiţe, ţi relighioase şi în general nu mata suntu revendicări. Terorismul di azǎ răzgǎnseaşte şi pidipseaşte, caftă distrudzirea cât mai mare icǎ başi completă, iarǎ bana nu mata are niţiunǎ valoare, niţe aţea a victimilor, ama niţe bana a atacatorului. Lumtânda tru numa a unei ideie sâmtǎ, teroristul care vatǎmǎ mutrinda într-ocl’i nu are hiciţiva sâmtu. Are ahte pi tut ţi easte în varliga a lui, are ahte pi oamin’i, are ahte pri banǎ şi are ahte pri v’initor. Aşi că, ma că vrem să mata existǎ un v’initor, nu lipseaşte să mata existǎ terorismu.
(Marius Tiţa)